- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

De ce a ajuns Concurenta un ghimpe in coasta companiilor

23 Dec, 00:05 • traian.badulescu
Consiliul Concurentei a dobandit puteri sporite de investigare, puteri pe care le foloseste din ce in ce mai des, apreciaza Valentin Berea (foto), partener Bulboaca & Asociatii, care explica si de ce acest lucru creeaza neplaceri companiilor.
De ce a ajuns Concurenta un ghimpe in coasta companiilor

Avocatul a mentionat ca dreptul Concurentei a devenit un domeniu „hot” in ultimii ani, odata cu cresterea mizelor.

„Numarul investigatiilor si cuantumul amenzilor a crescut de an la an. In 2011 avem deja amenzi record intr-un singur caz – circa 63 milioane de euro in dosarul Vodafone & Orange si nu este exclus ca acest „record” sa cada in curand (se asteapta la sfarsitul acestui an decizia pe piata carburantilor)”, a spus partenerul Bulboaca & Asociatii.

El a subliniat totodata ca autoritatea de concurenta a dobandit puteri sporite de investigare, puteri pe care le foloseste din ce in ce mai des. „Spre exemplu, in 2010, potrivit unor date neoficiale, Consiliul Concurentei a efectuat inspectii inopinate (‘down raiduri’) asupra a 187 de sedii si puncte de lucru ale diverselor societati investigate (inspectia inopinata fiind un instrument pe cat de util pentru Consiliul Concurentei, pe atat de neplacut pentru partea investigata)”, a adaugat Valentin Berea.
 
Mai multe dosare

Partenerul Bulboaca & Asociatii a mentionat ca numarul de dosare pe domeniul „competition” inregistrate de casele de avocatura este unul ascendent iar explicatia este legata de intensificarea activitatii Consiliului Concurentei.

Potrivit lui Valentin Berea, solicitarile clientilor in materie de concurenta sunt foarte diverse. „Unii clienti au o atitudine proactiva si ne mandateaza in scop profilactic pentru a face sesiuni de training cu angajatii lor si a-i invata ce trebuie sa faca si sa nu faca pentru nu incalca legislatia concurentei, sau pentru a identifica eventualele riscuri concurentiale existente in activitatea lor, pe care apoi sa incercam sa le inlaturam”, a explicat Berea.

El a adaugat ca alteori, casele de avocatura sunt mandatate pe partea tranzactionala, sa conceapa o anumita structura juridica si sa redacteze contractele necesare implementarii acesteia, in asa fel incat sa nu fie incalcata legislatia. „Tot aici intra si notificarea respectivei tranzactii (spre exemplu o fuziune, o preluare de control) la Consiliului Concurentei pentru a obtine autorizarea din partea acestuia inainte de finalizarea operatiunii economice”, a mai spus Berea.

Nu in ultimul rand, acesta a mentionat ca o parte foarte importanta a activitatii avocatilor in acest domeniu este cea contencioasa, care incepe cu reprezentarea clientului in timpul inspectiei inopinate a Consiliului Concurentei si continua cu asistarea pe parcursul investigatiei (care dureaza circa 2-3 ani), redactarea observatiilor la Raportul de investigatie, reprezentarea in fata plenului Consiliului Concurentei si apoi, daca e cazul, reprezentarea in instanta.

Berea apreciaza ca instantele au devenit mai receptive la argumentele reclamantilor care contesta deciziile Consiliului Concurentei, dar in continuare, majoritatea deciziilor sunt intr-adevar in favoarea autoritatii. In 2010, din 15 decizii pe fondul cauzelor, doar 3 au fost total sau partial favorabile reclamantilor.

„Numarul judecatorilor care incep sa se specializeze in acest domeniu de nisa – unul deosebit de complicat – a inceput sa creasca si este important ca acest trend sa se pastreze”, a punctat partenerul Bulboaca & Asociatii.

Acesta se asteapta ca in viitorul apropiat sa vedem in instanta actiuni intentate de persoane care au fost prejudiciate de incalcarea legislatiei concurentei. „De cele mai multe ori insa, reclamatiile de concurenta neloiala sunt legate de incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala ale concurentilor de succes. Spre exemplu, un comerciant cu copiaza mai mult sau mai putin subtil un brand faimos, pentru ca in felul acesta sa beneficieze cu investitii minime de notorietatea acestuia, creand un risc de confuzie in randul consumatorilor care vor asocia involuntar marca de succes cu cea care o copiaza, considerand ca provin de la aceeasi sursa”, a explicat Valentin Berea.

Potrivit acestuia, domeniul care se preteaza cel mai mult la astfel de incalcari este cel al bunurilor de larg consum cu o valoare redusa per unitate, in cazul carora consumatorii nu fac o analiza complexa pe care sa isi bazeze decizia de cumparare (cum fac de exemplu la produsele cu o valoare mai mare, cum sunt autoturismele), astfel incat riscul de confuzie este mai mare.