- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Firmele care vor fi afectate de interzicerea articolelor din plastic

09 Dec, 15:55 • Redactia DailyBusiness
Nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021, explică Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte, Deloitte România.
Firmele care vor fi afectate de interzicerea articolelor din plastic


Actorii economici precum
restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile sunt
forțați să identifice alternative biodegradabile pentru produsele
care vor fi restricționate.
Este
deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din
plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație.

Cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată
astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială,
poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra
oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să
ingereze plastic.

Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină
ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar
aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de
plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente.
Acestea
sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost
inițiată o mișcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea
plutonului se află Uniunea Europeană.
 

Ce
face UE în acest domeniu?
  
În
ultimii ani, Consiliul Uniunii Europene a conturat o serie de măsuri
cu impact important asupra consumului și comercializării de produse
din plastic.
Pe
de o parte, Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3
iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic,
respectiv tacâmurile de unică folosință, bețișoarele de urechi,
paiele/bețele pentru agitat băuturi, produsele realizate din
materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru
fast-food/băuturi din polistiren expandat.
Pe
de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii
Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate
produsele din plastic.

Èšinând cont de acest aspect, dar și de
necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima
fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de
reducere a consumului anumitor produse din plastic.
Printre
companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul
fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare
de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut.


O
altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligații
de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiți să asigure, până
în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de
tip PET și reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest
tip. În aceeași ordine de idei, până în 2029, România trebuie
să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET
și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%.


Obiectivele sunt,
așadar, ambițioase.
O
altă prevedere vizează extinderea responsabilităților de
colectare și reciclare, obligând, de exemplu, un producător de
produse din plastic de unică folosință stabilit în Germania care
dorește să comercializeze respectivele produse în România, să
desemneze un reprezentant local care să preia această
responsabilitate.
 
În acest caz, cel mai indicat este să se încheie
un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul
german și o organizație care implementează obligațiile privind
răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).


Ce
fac autoritățile române și agenții economici?
  

Dacă
Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii
gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic,
rămâne la latitudinea statelor membre să pună efectiv în
practică propunerile Consiliului European.
Sunt
deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile
române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic
subțire și foarte subțire cu mâner sunt interzise la
comercializare.
 
Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor
din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau
compostabile.
În
aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor
de magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui
paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton
sau alte materiale biodegradabile.


Așadar,
este clară intenția de modificare a practicilor curente privind
produsele și ambalajele de unică folosință din plastic, tendință
ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât și
la nivel mondial.
Important
este ca efectele măsurilor propuse și implementate să se simtă
cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil
va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice.

Nu
este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor
dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația
colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă
putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în
coșul de gunoi.