- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Guvernul ia de la bugetari, pensionari si someri. E clar cine pierde, pericolul e sa nu castige nimeni

07 May, 00:03 • Redactia DailyBusiness
Presedintele Basescu a anuntat, in numele Guvernului, un set de masuri menite sa aduca mai multi bani la buget: reducerea salariilor bugetare, a pensiilor si a ajutorului de somaj. Intrebarea esentiala este insa daca acestea vor ajuta cu ceva la rezolvarea adevaratei probleme - iesirea din criza economica profunda - in conditiile in care masurile active de sprijinire a firmelor lipsesc in continuare cu desavarsire.
Guvernul ia de la bugetari, pensionari si someri. E clar cine pierde, pericolul e sa nu castige nimeni

Guvernul taie cheltuielile, ceea ce in sine este o masura buna. Emilian Radu, consultant strategic al PricewaterhouseCoopers, a calificat masurile prezentate de presedintele Basescu drept „Good News”, spunand ca sunt singurele care ar putea da roade in Romania pe termen mediu si lung. „Daca nu se luau aceste masuri, Romania ajungea in situatia Greciei”, a mai spus specialistul, referindu-se la datoriile din sistemul public.

Pentru a iesi din criza, insa, rezolvarea problemelor statului este doar un mizilic. Adevarata miza este implicarea guvernului in economie cu masuri active. Cu alte cuvinte este nevoie de constructie, pentru ca distrugerea cheltuielilor bugetare grase poate fi un pas, insa nu e de ajuns. Intrebarea este ce altceva va face Guvernul, daca va face, pentru a sprijini economia.

Traian Basescu a anuntat ca TVA si cota unica vor ramane neschimbate. In contextul masurilor haotice din ultimii ani, chiar si pastrarea neschimbata a unor taxe pare o performanta. Problema este insa ca in discursul de ieri al presedintelui, ca si in politica guvernamentala din ultimul timp, nu apar alte solutii active de ajutorare a companiilor (motorul care poate sa reporneasca economia).

Singura referire a lui Traian Basescu la problemele actuale ale firmelor a vizat plata datoriilor statului catre acestea. Cu ce bani? Cu cei adunati din reducerile anuntate joi seara – reducerea salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% si a ajutorului de somaj tot cu 15%. Cu alte cuvinte, in loc sa fie un sprijin real pentru firmele private, statul se limiteaza sa-si plateasca ceva mai repede datoriile catre ele.

Nu s-a spus nimic in discursul presedintelui despre probleme care, practic, stau la baza foamei de bani a statului roman, si care cangreneaza indirect si mediul privat: clientelismul politic, nepotismul in institutii, supradimensionarea aparatului public, achizitii publice umflate si preferentiale. Despre evaziune fiscala si contrabanda, Basescu a spus totusi ceva: ca asteapta de la ministrii Vladescu si Blaga (finante si interne) sa le rezolve. Adica aceiasi oameni care erau responsabili si pana acum.

DailyBusiness.ro va prezinta UN SET DE MASURI, pe langa neschimbarea cotei unice si a TVA (practic, o non-masura) pe care Guvernul le-ar putea lua pentru a relansa economia. Propunerile sunt facute de reprezentanti ai mediului de afaceri, de la institutii precum Asociatia Oamenilor de Afaceri, Uniunea Generala a Industriasilor din Romania, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Asociatia Investitorilor Straini din Romania.

Extinderea garantiilor de stat pentru mediul de afaceri

Statul trebuie sa se implice mult mai activ in sustinerea creditarii, spun oamenii de afaceri. In conditiile in care firmele reusesc cu greu sa convinga bancile sa le acorde finantari, statul ar trebui sa cogaranteze o parte din imprumuturile care genereaza investitii si care ajuta la crearea de locuri de munca. La fel, pentru a stimula absorbtia de fonduri comunitare, statul ar trebui sa garanteze imprumuturile luate de firme de la banci in contul cotei parte din proiectul de finantare externa.

Sustinerea financiara a investitiilor care aduc ulterior surse de venit

Potrivit expertilor, statul trebuie sa investeasca banul public, in aceasta perioada, cu prioritate in afaceri ce genereaza plus valoare, adica pot aduce, la randul lor, incasari la bugetul de stat. Investitiile in infrastructura sunt cele vizate in principal, insa nu trebuie exclusa varianta construirii unor spatii de productie, de la hale industriale la piete agro-alimentare de pe urma carora sa poata obtine imediat, prin inchiriere, venituri la bugetul de stat. Interesante pot fi si investitiile in turism, care pot genera, de asemenea, plus valoare la bugetul de stat.

Facilitati fiscale pentru firmele care angajeaza someri

La ce somaj avem in Romania, singura masura prin care statul se poate implica, in actualul context, este de a oferi facilitati fiscale firmelor care angajeaza someri, fie ca provin din mediul privat, fie din randul disponibilizatilor de la stat. Guvernul a decis prelungirea somajului tehnic si in 2010, firmele fiind scutite de la plata CAS-ului, pe perioada cat isi platesc salariatii cu 75% din salariu. Patronii spun insa ca masura se aplica numai firmelor care nu au operat reduceri de personal anul trecut, ceea ce reduce numarul acestora.

Reprezentantii asociatiilor oamenilor de afaceri vin cu alta solutie. Statul sa ofere firmelor contravaloarea ajutorului de somaj pentru persoanele care le angajeaza. In schimb, firmele s-ar angaja sa le ofere un salariu cu cel putin 30% mai mare decat ajutorul de somaj. In plus, patronii mai propun statului un parteneriat pentru realizarea unor cursuri de reconversie profesionala in urma carora salariatii sa fie angajati in firmele implicate in proiect. Conditia pusa de oamenii de afaceri – statul sa subventioneze 50% din costul trainingului somerilor.

Taxarea foarte dura a celor care nu isi cultiva terenurile

Agricultura reprezinta una dintre sansele de relansare economica a Romania. In conditiile in care insa numai 40% din suprafata agricola este cultivata, oamenii de afaceri spun ca este foarte greu sa ai o productie agricola care sa iti permita sa fii competitiv la export si sa acoperi cererea interna in asa fel incat sa fie redus adevaratul monopol instituit de importatori. Una dintre solutiile vazute de mediul de afacerii ca fiind printre cele mai eficiente ar fi introducerea unei sanctiuni pecuniare speciala pentru proprietarii de terenuri agricole care nu le cultiva.

Oamenii de afaceri spun ca masura ar putea relansa si piata tranzactiilor imobiliare, in conditiile in care aceasta este inghetata in prezent, majoritatea proprietarilor asteptand ca preturile sa creasca. Banii obtinuti si aceasta taxa ar trebui alocati sustinerii productiei agricole.

Introducerea standardelor de cost

O masura pe care guvernul o promite de multa vreme, dar care insa nu a fost pusa in practica. A fost ingropata din cauza intereselor clientelei politice. Exemplele privind modul inconstient in care se cheltuie banul public sunt destule: de la patinoarul supra-evaluat de la Brasov, la WC-ul de 1 miliard de lei vechi construit intr-o comuna. Oamenii de afaceri spun ca instituirea unor standarde de cost pentru achizitiile publice si investitiile statului ar putea reduce cu cel putin 50% sumele investite in prezent. Ei atrag insa atentia ca standardele ar trebui intocmite de firme specializate si nu de angajatii statului, iar calculul ar trebui sa plece de la cele platite in alte tari. Nerespectarea standardelor de cost ar trebui, de asemenea, sa atraga anularea contractelor si obligarea firmelor castigatoare a licitatiilor la plata de despagubiri.

Sanctionarea financiara a angajatilor publici care administreaza incorect banul public

Cele mai multe solutii propuse de mediul de afaceri vizeaza, dincolo de investitii, modul in care statul incaseaza banii din economie. In prezent, functionarii publici, de la cei alesi, precum primarii, la cei care se ocupa efectiv de achizitiile publice, de investitii, nu raspund pentru deciziile luate decat in masura in care acestea incalca legislatia penala.

Cititi aici comentariul lui Mihai Musatoiu despre lipsa de raspundere generalizata din sistemul public

Potrivit oamenilor de afaceri, legea responsabilitatii fiscale, promulgata de presedinte, reprezinta un pas inainte, insa este unul insuficient. Expertii cred ca fiecare angajat al statului care are drept de semnatura pentru banii publici ar trebui sa fie obligat printr-un contract civil la plata unor despaguburi financiare in cazul in care deciziile pe care le ia prejudiciaza statul. Aceste contracte ar putea beneficia chiar de o prima de asigurare. In acest fel, spun expertii, primarii si functionarii publici s-ar gandi de doua ori inainte de a lua decizii privind banul public.

Un sistem de prime pentru cei implicati in reducerea evaziunii fiscale

„La ce salariu am, de ce sa ma agit? Mai bine inchid ochii si iau spaga”. O chestiune pe care o stiu si o aplica foarte bine multi dintre inspectorii statului. Daca insa statul ar institui un sistem functional de premiere a celor pusi sa descopere evaziunea fiscala, lucrurile s-ar schimba destul de repede. In unele institutii, inspectorii sunt premiati simbolic. Oamenii de afaceri spun ca daca statul le-ar da prime pentru fiecare caz de evaziune fiscala, procent din valoarea descoperirii, multi dintre angajatii statului n-ar mai risca sa ia spaga si ar „deschide ochii” la evaziunea din economie. Numai din scoaterea la lumina a industriei alimentare, comertului cu alcool si tutun si in general retailului, transportului public, statul ar castiga anual cel putin 4-5 miliarde de euro.

Externalizarea serviciilor de control

Potrivit oamenilor de afaceri, o alta solutie pentru diminuarea evaziunii fiscale ar putea fi externalizarea serviciilor de control intr-o parte din sectoarele economiei, de la comert, industria alcoolului si tutunului, la imobiliare. Multe dintre firmele afectate de concurenta neloaiala practicata de firmele la negru s-au aratat dispuse in a oferi specialisti care sa participe la operatiunile viitorului corp de control. Noul corp de control ar urma sa se autofinanteze din incasarile realizate.

Hilar dar eficient: O tombola cu premii cu chitantele de plata primite de la comercianti

Italienii si chinezii au pus in practica aceasta metoda inca de anul trecut, iar efectele s-au simtit imediat. In esenta, statul organizeaza o tombola cu premii in bani si obiecte la care participa toti cei care au facut cumparaturi si au chitantele de plata. Castigatorii ar fi selectati din seriile de marcaj de pe bonurile fiscale. Potrivit expertilor, ideea i-ar face pe multi sa ceara vanzatorilor bon pentru tranzactii si astfel acestia ar fi obligati sa incaseze legal, prin casa de marcat, contravaloarea bunurilor sau serviciilor oferite. Reprezentantii sindicatelor, cei care au propus ideea guvernului, spun ca numai in primul an s-ar castiga anual cel putin 2-3 miliarde de euro.

Birouri unice in administratia locala

Mare parte din banii de la buget se cheltuie de catre administratia locala. In ultimii ani, numarul functionarilor din primarii, consilii judetene, prefecturi si institutii descentralizate a crescut peste masura. S-a ajuns ca pentru un simplu act de la primarie, sa trebuiasca sa aduni o multime de acte, copii, sa platesti taxe si sa stai la cozi la mai multe birouri. Patronatele propun desfiintarea actualelor institutii din subordinea autoritatilor locale si realizarea unor birouri unice, de cartier, informatizate si cu program non-stop, in care contribuabilul, fie persoana fizica sau juridica, sa isi poata plati taxele (inclusiv cu cardul – o mare problema in prezent) si sa obtina documentele de care are nevoie, indiferent daca e vorba de acte de stare civila, documente financiare, extrase de carte funciara etc. Birourile unice ar trebui sa aiba cat mai rapid corespondent si pe internet. In acest fel, statul ar face economii importante si ar putea reduce, fara probleme, personalul bugetar.

Taxe mai mari pe averi

Oamenii de afaceri cred ca a sosit momentul ca cei care au mai multe proprietati, fie imobiliare sau de alta natura, sa plateasca mai mult. Introducerea unei taxari progresive ar putea reprezenta o solutie pentru cresterea incasarilor bugetare. Impozitul pe lux in Romania este inca cu mult sub nivelul din Occident.

Cititi si articolul – Ce spun bugetarul, somerul si pensionarul despre decizia de a li se reduce veniturile. „Daca banii astia chiar ar ajuta la ceva, nu ne-ar parea rau”