COMPANII

Investitorii arabi, interesaţi de piata agricolă din România

03 noiembrie 2016, ora 00:26   | 1 comentariu publicat
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
INVESTITORI ARABI LA STANDUL AGRISO.jpg
Mai mulţi oameni de afaceri din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite vor să intre pe piaţa agricolă românească. La GITEX 2016, cel mai mare târg din Orient, desfăşurat la finele lunii octombrie, reprezentanţii acestora s-au arătat interesaţi de starea terenurilor din România.

„Acestia
ştiau de potenţialul ridicat pentru exploatare al terenurilor din România şi de costurile reduse în comparaţie cu situaţia din Orient”, afirmă omul de afaceri Ştefan Stănescu, patronul firmei AgriSo, un start-up din agricultura românească, prezent la Dubai World Trade Center.

„Ne-au contactat mai mulţi investitori arabi, interesaţi de situaţia terenurilor agricole din România dar şi din alte ţări din Europa de Est. Noi dezvoltăm un software de monitorizare prin satelit şi drone al exploataţiilor agricole şi avem date concrete privind starea terenurilor. I-am informat de legislaţia restrictivă privind achiziţia terenurilor de către străini”, a explicat acesta.

Investitorii arabi s-au declarat interesaţi în exploatarea mai ales a plantelor furajere, în condiţiile în care, în statele din Orient, cultivarea acestora a fost restricţionată.



„Ei au mari probleme cu apa, iar sistemele de irigaţii au devenit nesustenabile pentru astfel de exploataţii agricole. Astfel că focusul se mută pe importuri, iar Europa de Est ar deveni o piaţă extrem de interesantă pentru ei. Le-ar fi mai ieftin să cultive aici şi să exporte în Orient, decât să producă hrană pentru animale la ei în ţară”, a mai spus Stănescu.

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informații pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare.
 
Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.  

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.  

În prezent, potrivit Agerpres, cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiș, Vaslui și Arad. În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000 de euro.  

RESTRICŢII PENTRU ACHIZIŢIA DE TERENURI

Ministerul Agriculturii vrea să introducă noi reguli pentru vânzarea terenurilor agricole. Potrivit unui proiect de lege, prezentat de ministrul Achim Irimescu, persoanele fizice vor putea achiziționa terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel mult 1.500 de hectare.

"Am introdus și o serie de cerințe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societățile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetățean european, ori să ai naționalitate română. Deci și aici vor fi multe limitări. Pentru cetățenii din țările terțe rămâne varianta ca ei să obțină cetățenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naționalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare", a mai spus Irimescu.  
Vor fi introduse în lege și alte condiții potrivit cărora aceia care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură. "Toate aceste condiții vor stabili un alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România", a adăugat Irimescu.  

Fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, afirma, anterior, că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiții.   România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafața arabilă.  

REZULTATE RECORD ÎN AGRICULTURĂ  

Interesul investitorilor vine şi ca urmare a faptului că agricultura românească a înregistrat, în acest an, cel mai bun rezultat din ultimul deceniu. România a ajuns cel mai mare exportator de grâu din UE. Fermierii români au exportat 1,2 milioane de tone de grâu către clienți extra-comunitari în iulie și august, primele două luni ale sezonului comercial curent din agricultură.

Volumul exportat în primele două luni ale sezonului indică o creștere de 72% față de perioada similară a exercițiului comercial precedent și un plus de 62% față de media ultimelor cinci sezoane, arată statistica oficială. Creșterea față de sezonul anterior a permis grâului românesc să beneficieze din plin de problemele de cu care se confruntă acum piețele agricole din Franța și Germania.

Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, preluate de Dekalb, business-urile din agricultură ar urma să treacă în 2016, în premieră, de pragul de 10.000 de firme, faţă de 8067 în 2010, 9533 în 2013 şi 9929 în 2014, ultima referinţă pentru care există date statistice finale. Cele mai multe firme din agricultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-Est (21,15%), urmată de Sud (19,41%) şi Vest (13,03 %).

Analiza arată, totodată, că numărul salariaţilor din agricultura românească (înregistraţi oficial) este prognozat să ajungă, anul acesta, la peste 50.000 de oameni, de la nivelul de 37.656 angajaţi declaraţi oficial în 2010.
Spre comparaţie, în 2011 au fost înregistraţi în plată 41.437 de salariaţi, în 2012 au fost 43.997, iar în 2014, ultimul an pentru care există datele finale – 48.066.  

ATENŢIE LA MEDIU!  

Specialiștii de la Syngenta România susţin că agricultura românească se îndreaptă către producţii tot mai mari, însă pericolul exploatării intensive şi nesustenabile a terenurilor riscă să amaneteze viitorul agroalimentar al ţării. “Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maximum potenţialul pământului, ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare”, afirma Andrei Măruțescu, directorul de comunicare și relații publice Syngenta România și Republica Moldova.

Se lucrează la potenţial maxim fiecare hectar pentru a se obţine o producţie cât mai mare. Agricultura care exploatează resursele naturale peste limite poate avea însă, în timp, efecte dăunătoare pentru calitatea mediului. Un simplu exemplu îl constituie lucrările necorespunzătoare ale solului, care pot duce la reducerea fertilităţii solului, la eroziune şi limitarea surselor de apă“, a mai spus expertul.

AgriSo (www.agriso.ro) este o companie românească care dezvoltă o aplicaţie pentru telefon sau tabletă, destinată fermierilor, prin intermediul căreia aceştia pot afla informaţii relevante despre situaţia terenurilor agricole, cu ajutorul imaginilor din satelit sau prin intermediul unor drone.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Razvan Mitroi a spus:
03/11/2016 10:28
Se tot vorbeste in articol de "agricultura romaneasca"... care agricultura romaneasca, daca romanii au in proprietate doar 30% din terenul arabil?
Masuri de restrictionare? Apa de ploaie.
 
Ultima ora
KeyJobs - Job-uri premium
Miercuri, 21 August 2019, 11:46
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter