Aproape o treime dintre europeni irosesc în medie peste 4 kg de alimente pe lună. Consumatorii invocă lipsa timpului și stilul de viață agitat, arata un studiu la nivel european realizat de Grundig, care analizează atitudinea consumatorilor față de risipa de alimente.
Totuși, același studiu relevă faptul că 90% dintre aceştia se arată preocupați de cantitatea de hrană pe care o irosesc.
Consumatorii care au copii au un motiv suplimentar pentru limitarea risipei de alimente: 84% au declarat că este foarte important să transmită copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil (81%), să devină responsabili cu banii (63%) și să protejeze mediul înconjurător (55%).
Conform studiului, europenii aleg dacă aruncă sau nu un aliment bazându-se pe aspect (57%), în timp ce în numai 16% dintre cazuri motivul invocat este termenul de valabilitate. 61% dintre europeni încearcă să consume alimentele în apropierea datei de expirare.
De asemenea, 36% din europeni cred că irosesc prea multe alimente, dar numai 56% dintre aceștia sunt îngrijorați de cantitatea pe care o risipesc.
84% dintre europeni sunt de acord că este important să le transmitem copiilor importanța unui stil de viaţă sustenabil, cu accent pe nevoia reducerii la minimum a risipei de alimente.
Hakan Bulgurlu, CEO Arçelik Group, din care face parte Grundig, a declarat: „Soluția este clară! Lupta împotriva irosirii alimentelor începe acasă. Ca brand global și responsabil, Grundig militează pentru diminuarea risipei alimentelor. Prin intermediul mesajului campaniei noastre, şi anume ”Irosirea alimentelor înseamnă irosirea vieții”, încurajăm pe toată lumea să prețuiască hrana, deoarece aceasta este singura modalitate de a transforma planeta noastră în cea mai bună casă pentru noi."
Conform datelor ONU, în fiecare zi producem suficient pentru a hrăni 12 miliarde de oameni și, totuși, o treime dintre alimente este risipită. Aproape 1 miliard de oameni suferă de subnutriţie, în timp ce 30 - 50% din cantitatea totală de alimente aruncate provine chiar din bucătăriile noastre.
„Trebuie să ne schimbăm modul de gândire, să ne asumăm responsabilități. Este important să reamintim lumii că hrana este o resursă limitată, de aceea ar trebui să acordăm o deosebită atenţie la ceea ce punem în coșul de gunoi. Prin adoptarea principiului Zero Waste Food chiar şi pentru o zi pe săptămână, putem avea o contribuţie semnificativă. Îi invităm pe toți să se alăture luptei noastre împotriva risipei de alimente.", a încheiat Hakan Bulgurlu.
Sfaturi pentru diminuarea irosirii alimentelor
Punerea în practică a principiului FIFO În finanțe, FIFO înseamnă First In – First Out (primul intrat, primul ieșit); primele bunuri achiziționate sunt, de asemenea, primele bunuri vândute. Aplicați aceeași regulă în frigider! Când despachetați produsele alimentare, mutați produsele vechi în partea din față a frigiderului și puneți produsele noi în partea din spate. Astfel, veți putea consuma totul în timp util.
Combaterea ideilor preconcepute Încercați să alegeți și fructele sau legumele mai puțin estetice, care de multe ori rămân în urmă la magazine. Acelea dintre ele care nu arată bine nu sunt neapărat deteriorate sau necomestibile, ci pot fi la fel de nutritive precum cele care arată bine și, de cele mai multe ori, sunt chiar mai ieftine.
Fiți eficienți Gătiți toate părțile comestibile ale legumelor. Lăsați obiceiurile vechi și încercați să profitați la maximum de legumele și fructele de care dispuneţi. Dacă gătiți morcovi, utilizați și frunzele într-o salată. Posibilităţile sunt infinite, îndrăzniţi să vă folosiţi imaginaţia. Dulciurile se situează la polul opus, fiind cel mai puţin rispite (doar 3%).
Studiul a fost efectuat de compania de cercetare Morar, cu peste 3.000 de respondenți din șase țări europene: Franța, Marea Britanie, Germania, Suedia, Turcia și Italia. Eșantionul sondajului a fost împărțit în mod egal între țări, regiuni și grupe de vârstă, cu un număr aproximativ egal de bărbați și femei (1.464, respectiv 1.576), respondenți din fiecare țară (între 500 și 515 respondenți) și respondenți din fiecare grupă de vârstă (18- 34 ani: 954 respondenți, 35 – 49 ani: 923 respondenți, 50+ ani: 1.163 respondenți).
