FINANTE-BANCI

4 motive pentru care Romania isi va incetini cresterea economica in 2017

11 iulie 2016, ora 00:38   | 1 comentariu publicat
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
steag.jpg
România a trecut de vârful ciclului economic, iar consecinţele referendumului din Marea Britanie vor intensifica încetinirea economică în 2017, estimează analiştii UniCredit Bank.

Potrivit lor, consumul stimulează importurile și creşterea deficitului de cont curent. Acest lucru, la rândul său, temperează presiunile inflationsite. Atâta timp cât inflația va rămâne aproape de nivelul țintit, BNR ar putea fi nevoită să amâne creșterea ratelor de dobândă pentru a evita riscul atragerii investiţiilor speculative pe fondul acordări unor dobanzi mai mari decât în regiune, se arată în raportul de analiză macroeconomică pentru trimestrul al III-lea al UniCredit Bank.
 
Creșterea economică va fi stimulată de consumul privat în 2016 și 2017. Deși guvernul tehnocrat a evitat o serie de cheltuieli publice tipice pentru perioada dinaintea alegerilor, relaxarea fiscală din anii precedenţi alimentează consumul privat prin reduceri de impozite și creșteri salariale.

Drept urmare, creșterea reală a salariilor a accelerat la peste 16% an-la-an în aprilie, după a șaptea creștere a salariului minim în mai puțin de patru ani. Aceste creșteri au temperat ritmul de scădere al șomajului și au dus la evoluţii slabe în ramurile industriei prelucrătoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi încălțămintea și îmbrăcămintea, pentru care salariile reprezintă o proporţie mare a costurilor.

De asemenea, exporturile și producția industrială din România ar putea avea o performanță mai slabă decât cele din celelalte țări din Europa Centrală în 2016 din cauza: deficitului de forță de muncă din orașele mari și din Transilvania, lipsei de investiții semnificative care a dus la o productivitate stagnantă și a unui leu supraevaluat în comparație cu celelalte monede din regiune. 



"Anticipăm o accelerare temporară a creșterii economice până la 4,1% în 2016, însă aceasta ar putea încetini la 3,1% anul viitor. Eliminând impactul agriculturii, creșterea economică va încetini de la 3,6% în acest an la 3,1% în 2017, după punctul maxim atins în 2015 la 4,2%", spun analiştii băncii.

Motivele acestei încetiniri sunt:
1) dependența de importuri pentru a acoperi cererea suplimentară a consumatorilor,
2) încetinirea exporturilor din cauza Brexit,
3) un impuls fiscal negativ și
4) evoluţia neuniformă a diferitelor sectoare economice.

Deși deficitul bugetar va fi sub 3% din PIB în 2016, acesta poate depăși acest prag în 2017. Ca atare, investițiile publice și cofinanțarea fondurilor UE ar putea avea de suferit în 2017, după ce au crescut în acest an.

Riscul majorării taxelor va fi semnificativ anul viitor deoarece există pericolul ca veniturile colectate sa fie sub actualele aşteptări optimiste pe măsura ce riscurilor externe generează o încetinire a economiei. În acest an, creșterea de două cifre a vânzărilor cu amănuntul va contrasta cu evoluţia modestă a producției industriale și construcțiilor.

Creșterea investițiilor publice în primele şase luni din 2016 este explicată de efectul de bază generat prin comparația cu cheltuielile reduse de infrastructură în aceeaşi perioadă din 2015. Intrările reduse de fonduri UE la începutul noii perioade de bugetare 2014-2020 vor afecta investițiile publice în a doua parte a anului 2016, iar politica fiscală va avea, probabil, un efect negativ asupra creșterii economice din 2017.

În același timp, România este una dintre puținele țări din Europa Centrală în care prețurile locuințelor nu au crescut în perioada de după 2009, ceea ce a avut un efect negativ asupra proiectelor imobiliare noi. Creșterea rapidă a consumului contrastează cu dinamica lentă a exporturilor și poate duce la o creștere a deficitului de cont curent în 2016 și 2017.

Deficitul din comerţul cu bunuri va crește într-un ritm accelerat în 2016, iar această tendință ar putea fi accentuată de votul pentru Brexit. În același timp, surplusul comercial pentru servicii, care s-a majorat în trecut în același ritm cu deficitul din comerţul cu bunuri, este afectat de venituri mai mici pentru transportatori din cauza restricţiilor comerciale din UE. De asemenea, companiile ar putea decide să repatrieze o porţiune mai mare din profit în cazul în care se tem de riscul unor taxe mai mari și /sau deprecierea monedei.

Adâncirea deficitului de cont curent va fi acoperită cu dificultate de investițiile străine directe și de fondurile europene în 2016. De asemenea, investițiile străine sunt în continuare afectate de infrastructura deficitară și lipsa de predictibilitate a politicilor economice.

În același timp, intrările de fonduri europene ar putea accelera mai lent decât în Ungaria și Polonia. Această tendință a fost cauzată parțial de cadrul legislativ conceput de guvernele precedente, acesta fiind respins de mai multe ori de către Comisia Europeană, fiind considerat inadecvat. Întârzierile în demararea unor noi proiecte de investiții vor amâna cel mai probabil primele intrări semnificative de fonduri până în S2 2017 sau chiar mai târziu.

Banca Naţională a României a adoptat o poziţie mai relaxată cu privire la perspectivele politicii monetare după publicarea raportul asupra inflației din luna mai. Astfel, o îngustare a coridorului din jurul dobânzii de politica monetară poate fi amânată până în 2017 sau mai târziu, pe fondul inflației importate foarte scăzute şi a temperării cererii interne din cauza legii Dării în plată.

Creşterea ponderii importurilor în coşul de consum amplifică efectul inflaţiei importate reduse. Acestea din urmă ar putea să scadă chiar mai mult în cazul în care recolta din 2016 va fi una buna. Ne așteptăm ca inflația să incheie anul curent aproape de zero și să rămână sub nivelul ţintit de 2,5% pe parcursul anului 2017, chiar şi pe măsură ce efectele TVA vor fi excluse din baza de calcul.

Prognoza presupune o volatilitate redusă a prețului petrolului și inflație importată scăzută până la sfârșitul anului 2017. Banca centrală ar putea fi obligată să amâne creșterea ratei de politică monetară în cazul în care referendumul din Marea Britanie va accentua aprecierea leului pe fondul diferențialul de dobânzi. Preferinţa pentru o monedă stabilă și diferențialul pozitiv al dobânzilor fată de zona euro ar putea amâna creșterea dobânzii cheie chiar dincolo de ceea ce ar fi recomandat de fundamentele economice.

Deși accelerarea inflației s-ar transpune într-o creștere de cel puțin 0,75 a ratelor de dobândă pentru a aduce ratele reale de dobândă aproape de zero până la finalul anului 2017, BNR ar putea să fie nevoită să urmeze celelalte bănci centrale din regiune și să crească dobânzile doar dacă inflația ar ieși din intervalul țintă de 1,5-3,5%. În caz contrar, leul s-ar putea aprecia întrun moment în care este deja mai puternic decât celelalte monede din regiune.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
ggg a spus:
11/07/2016 07:00
Demisia, Ponta!
 
Ultima ora
KeyJobs - Job-uri premium
Joi, 23 Mai 2019, 04:55
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter