Astazi este Pastele, marea sarbatoare a crestinilor ortodocsi. La fel ca si in ceilalti ani, credinciosii au venit la biserici in numar mare si probabil tot ca in ceilalti ani, o avalansa de critici si ironii se vor napusti asupra "habotnicilor".
De ce atata adversitate fata de cultul ortodox? Ca peste tot in lume, organizatiile si entitatile cu multa popularitate atrag si reactii contrare. Vedetele din sport, muzica sau cinema cu numerosi "fani" au si ceea ce in limbaj de marketing al entertainment-ului numim "hateri".
Un fenomen similar apare si in domeniul religios. Nu vedem prin ziare, site-uri, televiziuni valuri de comentarii acide la adresa cultelor mai putin numeroase din Romania. Ortodoxia dispune, in schimb, de un voluminos "public-tinta".
Capital de incredere
Majoritatea romanilor are incredere in biserica si peste 48% declara ca participa cel putin o data pe luna la serviciul religios, in timp ce peste 86% sunt de acord cu predarea religiei in scoli, mare parte dintre ei apreciind ca in cadrul acestor ore ar trebui sa se studieze religia ortodoxa, reiese dintr-un sondaj realizat de Inscop Research, potrivit Agerpres.
Studiul, dat publicitatii in aprilie, releva ca 69,1% din respondenti au multa sau foarte multa incredere in Biserica, in timp ce 30,9% au putina sau foarte putina incredere in aceasta institutie.
Ce i se reproseaza Bisericii Ortodoxe? In primul rand, ca e foarte bogata, in raport cu vremurile de criza prin care trecem. Printre altele, detine o impresionanta avere imobiliara si manipuleaza mari sume de bani.
Terenuri in proprietate inca de pe vremea lui Cuza
"Cultul ortodox detine la nivel national 35.000 de hectare de padure si 40.000 de hectare de teren arabil. Valoarea terenului arabil si a padurilor aflate in proprietatea Bisercii Ortodoxe este estimata la 420 milioane euro, potrivit unei investigatii realizate in 2011 de Televiziunea Nationala", nota recent Adevarul.
"Patriarhia Romana a declarat in anul 2009 venituri de 14 milioane de euro la administratia financiara. Cu fiecare an ce trece, Patriarhia Romana se poate lauda cu profituri din ce in ce mai mari. Astfel, profitul inregistrat in anul 2010 a fost de 1,7 milioane euro, urmand ca in anul 2011 sa ajunga la 6,6 milioane euro", mai relata cotidianul citat.
Dar problema hectarelor bisericesti nu e deloc noua. A fost pusa pe tapet de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza si Mihail Kogalniceanu.
"Inca din vechime a existat obiceiul ca domnitorii si boierii instariti sa faca donatii de seama bisericilor si manastirilor ctitorite. In randul acestor donatii, pe langa obiecte de cult si bunuri mobile, se aflau aproape intotdeuna si bunuri imobile, precum: sate, mosii, lacuri, rauri, paduri etc. Astfel, in timp, unele manastiri si biserici de mir au ajuns sa posede averi insemnate", aminteste site-ul CrestinOrtodox.ro.
La 1863 are loc secularizarea averilor manastiresti, una din primele masuri de reforma ale noului stat, infiintat 4 ani mai devreme, prin unirea Moldovei cu Tara Romaneasca.
"Mai inainte de reforma administrativa privind averile manastiresti, aproximativ un sfert din suprafata arabila a tarii, precum si multa padure, apartinea manastirilor si bisericilor inchinate. Veniturile obtinute de pe urma acestor proprietati, ajungand la niste sume enorme, fie treceau granitele tarii, fie erau cheltuite in tara, insa in folosul propriu al strainilor", mai noteaza site-ul citat. Strainii erau, in principal, fratii intru ortodoxie greci, Muntele Athos fiind, atunci ca si acum, un puternic centru religios.
Milioane de euro in actiuni filantropice
Biserica are multi bani, dar si cheltuieste foarte mult in scopuri sociale, spun reprezentantii cultului.
"Biserica Ortodoxa Romana a cheltuit anul trecut 69.474.776 lei (15,6 milioane de euro) pentru activitati social-filantropice prin care peste 200.000 de persoane au primit hrana si ingrijiri medicale sau instruire, majoritatea fiind copii din familii nevoiase sau abandonati si varstnici", relateaza Gandul, citand datele Patriarhiei.
Datele au fost prezentate in luna februarie, in sedinta anuala de lucru a Adunarii Nationale Bisericesti - organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Romane pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice si patrimoniale.
De asemenea, reprezentantii cultului ortodox s-au implicat in mai multe proiecte de servicii sociale, dezvoltare organizationala, formare profesionala, integrare pe piata muncii a victimelor traficului de persoane, dupa cum informeaza site-ul Federatia-Filantropia.ro, patronat de Patriarhie.
Vreau ca impozitele mele sa mearga si spre Biserica meaSever Voinescu, om politic
Catedrala Mantuirii Neamului este un alt prilej de critici. Mii de oameni au semnat petitii impotriva acestei cladiri, indignati ca "pe vremea cand taiau salariile bugetarilor si se bateau cu pumnul in piept ca fac economii, guvernantii alocau milioane de euro pentru ridicarea Catedralei Neamului", dupa cum am aratat anterior intr-o analiza DailyBusiness.ro.
Si tot noi relatam curentul de opinie potrivit caruia "Papa Francisc militeaza pentru o biserica pentru saraci, Biserica Ortodoxa din Cipru este dispusa sa isi doneze averea pentru a scoate tara din criza, iar Patriarhia Romana cere bani de la toata lumea pentru finalizarea Catedralei Neamului".
Dar exista si voci, si nu numai din randul clerului, care apara edificiul. "Periodic, se starneste furtuna. De data asta, a fost cam asa: o asociatie de 'umanisti' nervosi a provocat Biserica Ortodoxa Romana, care a raspuns printr-un comunicat. Acolo, se zice ceva despre banii care vin de la stat spre Biserica, cam 0,4% din PIB. Se face calculul, se ajunge la o suma imensa: 540 de milioane de euro. Indignate, voci din societatea civila protesteaza", scrie politicianul Sever Voinescu intr-un editorial publicat in Evenimentul Zilei.
"Dupa un timp, cineva se uita mai bine. Stai asa, cei 0,4% nu sunt din PIB, ci din buget si cei 540 de milioane sunt, de fapt, 69 de milioane", mai spune acesta.
In plus, tari europene dezvoltate au lacasuri de cult somptuoase, construite in vremuri cand tehnologia si standardul de viata erau mult sub nivelul de azi. Notre Dame de Paris, Basilica San Pietro de la Vatican, marile catedrale din Viena sau Praga atrag anual milioane de vizitatori, avand atat valoare arhitectonica si religioasa, cat si turistica.
Cum este organizata Biserica
Biserica Ortodoxa Romana este Biserica de origine apostolica, intemeiata prin lucrarea misionara a Sfantului Apostol Andrei, care a predicat cuvantul Evangheliei si in fosta provincie romana Scythia Minor, teritoriul dintre Dunare si vestul Marii Negre, Dobrogea de astazi (Sud-Estul Romaniei), se arata pe site-ul Patriarhia.ro.
La 25 aprilie 1885, Biserica Ortodoxa Romana a devenit autocefala (de sine statatoare), iar la 25 februarie 1925 a fost ridicata la rangul de Patriarhie, fiind in comuniune dogmatica, liturgica si canonica cu celelalte Biserici Ortodoxe Surori. Pe 1 noiembrie 1925 a avut loc inscaunarea lui Miron Cristea ca prim patriarh al Romaniei (1925-1939).
Cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane in toate domeniile ei de activitate este Sfantul Sinod, format din Patriarh, ca presedinte, si din toti mitropolitii, arhiepiscopii, episcopii eparhioti, episcopii vicari-patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari in functiune.
Organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Romane, pentru toate problemele administrative, sociale, culturale, economice si patrimoniale este Adunarea Nationala Bisericeasca, formata din cate trei reprezentanti ai fiecarei eparhii (un cleric si doi laici), desemnati de adunarile eparhiale respective pe termen de patru ani. Membrii Sfantului Sinod participa cu vot deliberativ la lucrarile Adunarii Nationale Bisericesti.
Organismul central executiv al Sfantului Sinod si al Adunarii Nationale Bisericesti este Consiliul National Bisericesc, alcatuit din doisprezece membri ai Adunarii Nationale Bisericesti (cate un cleric si cate un laic reprezentand fiecare mitropolie din tara, desemnati pe o perioada de patru ani). Membrii Sfantului Sinod pot participa cu vot deliberativ la sedintele Consiliului National Bisericesc.
Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane este Preafericitul Patriarh Daniel, ales la data de 12 septembrie 2007 si intronizat ca cel de-al VI-lea Patriarh al Romaniei la data de 30 septembrie 2007.
Hristos a inviat! Si sa ne bucuram de aceasta! Nu inteleg de ce trebuie sa ne contestam unii pe altii neaparat, in loc sa ne bucuram de aceasta mare sarbatoare... dar nici nu trebuie sa lasam pe altii in nestiinta. Asa ca voi incerca sa iti raspund foarte pe scurt:
1. Te inteleg ca faci parte dintr-o comunitate crestina care serbeaza sambata, dar Mantuitorul a inviat duminica, nu in a saptea zi, ci in prima sau cum spun alti Sfinti Parinti, in a opta. Iar noi ortodocsii serbam duminica pentru ca serbam de fapt Ziua Invierii. Sambata Vechiului Testament este o zi de odihna si de multumire catre Dumnezeu ca a creat lumea. Duminica este ziua Invierii Domnului Hristos si inseamna cu mult mai mult - intreaba mai multe pe orice preot ortodox.
2. Biserica Ortodoxa este apostolica pentru ca am primit Evanghelia printr-un Apostol, chiar primul chemat la propovaduire. De aceea acest Apostol este protectorul neamului romanesc si se discuta ca ziua lui sa fie chiar zi nationala a romanilor. Pentru lamuriri cauta in calendarul ortodox in mod special la 30 noiembrie (sarbatoare identica cu romano-catolicii, lutheranii si anglicanii) dar si la 20 iunie.
3. Mantuitorul nu a autorizat pe nimeni sa faca schimbari, ci le-a facut El Insusi si noi le tinem. Pentru ca El a fost Marea Schimbare.
Sa ai un Pasti binecuvantat!