Care sunt evenimentele care au marcat agenda UE in 2013

In ceea ce
priveste statele candidate, anul in
curs a fost marcat de deschiderea unui nou capitol de negociere cu Turcia, dupa o pauza de aproape trei ani si jumatate, precum si de acordul de principiu sub auspiciile UE
privind normalizarea relatiilor dintre Serbia si Kosovo, care le-a permis ambelor
parti sa faca progrese in procesul de aderare.

Dintre cele trei
state potential candidate, Bosnia si Hertegovina a inregistrat cel mai mare
regres, in timp ce Albania si-a vazut rasplatite eforturile prin recomandarea
Comisiei Europene (CE) ca acestei tari sa-i fie acordat statutul de tara
candidata la aderare, desi in cele din urma demersul a fost blocat de opozitia
Olandei.

Fara indoiala,
cel mai mare succes al politicii de extindere al UE a fost in 2013 aderarea
Croatiei la blocul comunitar, care a devenit de la 1 iulie cel de al 28-lea
stat membru. Evenimentul a fost sarbatorit de zeci de mii de croati pe strazile
capitalei Zagreb, iar presedintele tarii, Ivo Josipovic, a afirmat ca este un „moment
istoric”. Aderarea Croatiei la UE a
fost marcata de prezenta a numerosi lideri europeni la Zagreb, iar presedintele
Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, le-a urat personal croatilor „bun
venit” in Uniune.

Cum pot economisi românii cu salarii și pensii mici. Cele mai bune 3 sfaturi pentru a gestiona bugetul lunar

Cum pot economisi românii cu salarii și pensii mici. Economisirea ar trebui să fie o regulă de la care să nu se abată nimeni, în…

Fondul de investiţii al lui Viorel Cataramă, rămas fără autorizaţie de funcţionare. Cât de grav a fost eşecul omului de…

Nova Vision Investments, societatea de administrare a activelor financiare deținută de Viorel Cataramă, a luat o decizie radicală privind activitatea sa în piața de capital…

Multi croati au
privit insa cu scepticism aderarea la UE, in conditiile in care tara avea probleme
cu somajul si cu datoria publica, iar state membre precum Grecia si Spania nu-si
revenisera inca de pe urma crizei, in ciuda programelor de asistenta financiara
ale blocului comunitar. Totusi, dupa razboiul din 1991-1995 si in contextul in
care doua treimi dintre croati au votat pentru aderare cu prilejul
referendumului din acest stat, analistii apreciaza ca intrarea Croatiei in UE
s-a vrut si un semnal incurajator pentru statele din regiune, una cu un indelungat
istoric de turbulente.

Totusi, unele state
au inca preocupari privind coruptia si crima organizata din Croatia, aceasta
urmand sa aiba de asteptat pentru a adera la spatiul Schengen sau la zona euro.
Nu in ultimul rand, nu mai putin de 13 state au anuntat in primele doua luni de
la aderarea Croatiei ca vor impune restrictii pentru lucratorii din aceasta tara, informeaza Agerpres.

Apoi, in cea de a
treia luna dupa aderarea Croatiei, disputa cu Bruxellesul privind aplicarea
mandatului european de arestare a escaladat, Comisia activand clauza de
salvgardare pentru justitie si afaceri interne. Masura, care risca sa duca la o
amplificare a monitorizarii Croatiei sau la suspendarea fondurilor pentru
implementarea acquis-ului Schengen, a fost luata dupa ce Croatia a tergiversat
revenirea asupra unei decizii de a exclude din aplicabilitatea mandatelor
europene delictele produse anterior datei de 7 august 2002, exceptand faptele
comise in timpul razboiului sarbo-croat si in perioada iugoslava.

In mod concret,
decizia il proteja de extradare pe un fost responsabil al serviciilor secrete
iugoslave, Josip Perkovic, suspectat de implicare in uciderea unui disident
croat, Stjepan Djurekovic, in 1983, in apropiere de Munchen. In cele din urma,
Croatia a cedat presiunii Bruxellesului si parlamentul a votat cu o larga
majoritate, la inceputul lui octombrie, legea prin care era anulata limitarea
aplicabilitatii mandatului european de arestare, aceasta urmand sa fie aplicata
de la 1 ianuarie 2014.

Acordul privind
normalizarea relatiilor dintre Serbia si Kosovo din aprilie, incheiat intre premierii
celor doua tari, Ivica Dacic si Hashim Thaci, sub egida Inaltului Reprezentant
UE pentru afaceri externe si politica de securitate, Catherine Ashton, a permis
deblocarea procesului de aderare al Serbiei care, apreciaza analistii, ar putea
deveni membra a blocului comunitar in jurul anului 2020. CE a recomandat in
aceeasi luna inceperea negocierilor de aderare cu Serbia si inceperea discutiilor
pentru incheierea unui Acord de stabilizare si asociere (ASA) cu Kosovo, iar
Consiliul European a adoptat formal decizii in acest sens, desi unele state,
printre care si Romania, s-au abtinut in privinta deciziei referitoare la inceperea
discutiilor privind ASA cu Kosovo.

Concluziile
Consiliului Afaceri Generale (CAG) din 17 decembrie privind Serbia, validate formal de Consiliul
European, reamintesc Belgradului sa acorde o atentie speciala respectarii
statului de drept, reformei sistemului judiciar, luptei impotriva coruptiei si
crimei organizate, reformei administratiei publice, independentei institutiilor
cheie, libertatii media si incluziunii grupurilor vulnerabile, in special a
romilor. De asemenea, Serbiei i se cere sa se concentreze asupra implementarii
eficiente a legislatiei de protectie a minoritatilor, precum si asupra
tratamentului nediscriminatoriu fata de acestea pe intreg teritoriul sau.

In general aceleasi
domenii sunt vizate si in progresele pe care UE le cere si Kosovo, insa in acest caz concluziile CAG insista si asupra necesitatii
intensificarii eforturilor pentru realizarea de reforme economice. Consiliul
avertizeaza Kosovo, asa cum a procedat si in cazul Serbiei, ca monitorizeaza
angajamentul sau in realizarea de progrese „vizibile si sustenabile” in
normalizarea relatiilor cu Belgradul si a aplicarii acordului din aprilie. In
schimb, Consiliul se angajeaza sa finalizeze negocierile privind ASA in cursul
lui 2014, „fara a prejudicia pozitiile statelor membre asupra statutului”
fostei provincii sarbe.

Un alt stat cu
care in 2013 s-au inregistrat progrese notabile in procesul de aderare este Turcia, care a deschis in noiembrie un
nou capitol in negocierile cu UE, dupa aproape trei ani si jumatate de blocaj.
Ministrul turc al afacerilor europene, Egemen Bagis, si comisarul european
pentru extindere, Stefan Füle, au deschis oficial capitolul 22, referitor la
politica regionala, cu prilejul unei reuniuni la Bruxelles. Stefan Füle a
profitat de aceasta oportunitate pentru a face apel la Turcia „sa se angajeze
mai mult”, pentru a permite deschiderea altor doua capitole, 23 si 24,
referitoare la drepturile fundamentale, justitie, libertate si securitate.

„Unda verde”
pentru deschiderea capitolului 22 a fost data in octombrie de ministrii UE
pentru afaceri europene, dupa patru luni de la data prevazuta, din cauza reprimarii
in vara de catre autoritatile turce a valului de contestare civila pornit in
Piata Taksim din Istanbul.

Turcia este
oficial candidata la UE din 1999, dar procesul negocierilor, inceput in 2005,
se dovedeste a fi cel mai lent pe care l-a avut UE cu un aspirant la aderare.
Din cele 35 de capitole de negocieri, au fost deschise 14 si doar unul a fost incheiat
pana in prezent.

Progrese in
procesul de aderare a inregistrat si Muntenegru,
care a deschis la 18 decembrie, cu prilejul celei de a treia conferinte privind
aderarea la nivel ministerial de la Bruxelles, negocierile la capitolul 5 —
achizitii publice, capitolul 6 — legea companiilor, capitolul 20 — politica
antreprenoriala si industriala, capitolul 23 — sistem judiciar si drepturi
fundamentale si respectiv capitolul 24 — justitie, libertate si securitate. De
asemenea, cu acest prilej au fost inchise provizoriu si negocierile asupra
capitolului 26 — educatie si cultura.

In
total, de la inceperea negocierilor de aderare in iunie 2012, Muntenegru a
deschis sapte dintre cele 35 de capitole de aderare, dintre care doua au fost inchise
provizoriu. In acelasi timp, Muntenegru este primul stat care incepe inca
dintr-o faza timpurie negocierile asupra capitolelor 23 si 24, in conformitate
cu noua abordare a UE fata de procesul de extindere, care ar urma sa permita
acestui stat „sa dezvolte un bilant solid de implementare a reformelor, in
scopul de a asigura reforme sustenabile si de durata in domeniul respectarii
statului de drept”, mentioneaza Consiliul UE dupa ultima conferinta privind
aderarea.

Pe de alta parte,
concluziile CAG din decembrie atrag atentia micului stat ca trebuie sa-si
intensifice procesul de reforma pentru a raspunde neajunsurilor indentificate
de CE in raportul de progres din octombrie acest an. „O atentie particulara
trebuie adoptata in dezvoltarea unui bilant solid in domeniul respectarii
statului de drept si privind lupta impotriva crimei organizate si a coruptiei,
inclusiv la nivel inalt. In acest context, Consiliul asteapta implementarea cat
mai timpurie si deplina a planurilor de actiune privind sistemul judiciar si
drepturile fundamentale, respectiv justitie, libertati si securitate”, se mentioneaza
in concluzii. Progresul in aceste zone va determina ritmul negocierilor,
avertizeaza textul adoptat de ministrii afacerilor europene.

Dintre toate cele
trei tari potential candidate, Bosnia si
Hertegovina, Albania si Kosovo, prima a inregistrat cele mai mari regrese in
procesul de aderare. In acest sens, Consiliul CAG a exprimat in decembrie „preocupari
serioase” ca procesul de integrare in UE al Bosniei a incetinit mult din cauza
lipsei de vointa politica a conducerii politice, care a continuat sa utilizeze
o retorica care provoaca divergente.

Concluziile
noteaza ca ajungerea la un acord privind aplicarea verdictului Sejdic-Finci a
Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este foarte importanta pentru a
realiza progrese pe calea integrarii europene.

„Deplina
implementare a verdictului Sejdic-Finci este un element cheie pentru ca
statutul de tara candidata sa fie luata in considerare de UE. De asemenea,
Bosnia si Hertegovina trebuie sa stabileasca urgent un mecanism de coordonare in
chestiunile legate de UE pentru a vorbi pe o singura voce in privinta agendei
europene. Consiliul ia nota ca CE a trebuit sa amane continuarea discutiilor
privind Instrumentul de asistenta preaderare II (IPA II), in absenta unui
astfel de mecanism”, se mentioneaza in concluziile CAG. De asemenea, ministrii
afacerilor europene isi exprima regretul ca inabilitatea liderilor de a indeplini
exigentele UE a dus la pierderea unor fonduri IPA si in acest an.
 

Verdictul
Sejdic-Finci din 2009 al CEDO stipuleaza, in urma reclamatiilor unui cetatean
de etnie roma si a unui evreu, faptul ca legea fundamentala a Bosniei incalca
legea internationala intrucat interzice membrilor minoritatilor etnice sa
candideze pentru parlament sau pentru functie de presedinte.
Nu in ultimul rand,
Consiliul atrage atentia ca „o provocare cruciala” ramane tratarea corecta a
crimelor de razboi. Toti indivizii suspectati de crime de razboi trebuie judecati,
noteaza Consiliul, care isi exprima preocuparea asupra modului in care au fost
tratate cateva cazuri recente, in care persoane condamnate pentru crime de razboi
au fost eliberate.

Cel mai mare
regres in agenda de extindere a UE s-a inregistrat in Islanda, care a anuntat in mai ca suspenda negocierile de aderare
la UE dupa infrangerea in alegerile de la 27 mai a social-democratilor
proeuropeni aflati la putere.

Sigmundur
Gunnlaugsson, in varsta de 38 de ani, liderul progresistilor, a devenit in urma
scrutinului din tara sa cel mai tanar sef de guvern din Europa, dar nu a ezitat
sa ia o decizie radicala. Sprijiniti in principal de fermieri si pescari,
progresistii, care au format o coalitie de guvernare cu Partidul independentei,
se opun aderarii la UE si au anuntat ca suspenda procesul pana cand conationalii
lor se vor pronunta asupra acestui aspect in cadrul unui vot care ar urma sa se
organizeze in urmatorii patru ani.

Decizia Islandei
de a suspenda negocierile de aderare poate fi perceputa drept un semnal negativ
pentru atractia pe care o prezinta statutul de membru UE, mai ales dupa crizele
economice si financiare cu care s-a confruntat blocul comunitar. Islanda se
afla pe calea rapida a aderarii la UE, dupa ce a implementat mare parte din
legislatia UE, in calitate de membru al Zonei Economice Europene. ?ara si-a
manifestat intentia de a adera la UE in iulie 2009 si a inceput negocierile de
aderare un an mai tarziu, mult mai repede decat orice alta tara candidata.
 
Insa Islanda
constituie un caz special, in contextul in care industria sa de pescuit este in
conflict cu UE in privinta cotelor in domeniu. Divergentele cu Bruxellesul par
a fi nu doar de natura tehnica, ci si politica, in conditiile in care UE
considera ca Islanda pescuieste excesiv, in timp ce statul insular apreciaza ca
are mai multa experienta in domeniu decat intregul bloc comunitar si ca ar
putea chiar sa dea lectii Celor 28 in materie de bune practici. Recent, Islanda
a sprijinit Insulele Faroe intr-o disputa cu UE privind cotele de pescuit si a
obiectat fata de pozitia Uniunii in termenii cei mai fermi.
In privinta
Islandei, concluziile CAG din decembrie reamintesc stadiul avansat in care s-a
ajuns in negocierile cu acest stat si isi afirma disponibilitatea de a continua
acest proces in cadrul stabilit, daca autoritatile de la Reykjavik vor decide
acest lucru. Nu in ultimul rand, ministrii afacerilor europene subliniaza ca
aderarea Islandei este o chestiune de „interes reciproc”.

Cert este ca, dupa
ce UE s-a extins cu zece noi state in
2004, cu alte doua in 2007 si cu unul in 2013, extinderea pare sa dea semne de
oboseala. In decembrie, parlamentul olandez a votat impotriva propunerii
guvernului de a acorda Albaniei statut de tara candidata, dupa cum recomandase
CE in octombrie, ceea ce i-a impiedicat pe liderii UE sa consfinteasca acest
pas la Consiliul European din 19-20 decembrie.

Constienta de faptul
ca politica de extindere a iesit din gratiile statelor membre, Grecia a decis
chiar sa scoata subiectul de pe lista sa de prioritati, in ciuda angajamentului
sau de a face parte din trioul de presedintii ale Consiliului UE — impreuna cu
Irlanda si Lituania — care au definit extinderea ca „domeniu de importanta
strategica”.
 

Intrebat de ce
extinderea nu a fost mentionata printre prioritatile presedintiei elene a UE,
adjunctul ministrului de externe, Dimitris Kourkoulas, a declarat recent, la
Bruxelles, ca aceasta a fost si va continua sa ramana o prioritate pentru tara
sa. Insa, a mentionat el, cazul fiecarei tari va fi tratat individual in timpul
presedintiei grecesti si se vor incerca progrese in functie de meritele fiecarui
stat.

„Cum angajamentul
politic exista din partea UE ca intreg, scopul nostru este sa facem pasi concreti,
dimensionati in functie de nevoile specifice si circumstantele fiecarui caz
particular. In acest context, presedintia greaca va continua sa promoveze
prioritatile de extindere ale UE si sa abordeze efectiv provocarile cu care se
confrunta fiecare tara candidata sau potential candidata”, a declarat Dimitris
Kourkoulas, intr-o conferinta de presa prilejuita de predarea formala de stafeta
de catre presedintia lituaniana.

Grecia are o relatie problematica cu doua dintre tarile candidate, care se
situeaza in imediata sa vecinatate. In primul rand, relatiile cu Turcia sunt
tensionate dupa ce fortele turce au ocupat in 1974 partea nordica a Ciprului.
Relatiile bilaterale sunt inca reci, desi s-au inregistrat unele progrese la
nivel diplomatic in ultima perioada, iar in 2010 a fost infiintat un Consiliu
de cooperare la nivel inalt, care va avea cea de a treia reuniune in cursul presedintiei
elene. De asemenea, in prima jumatate a lui 2014 urmeaza sa aiba loc si
Consiliul de Asociere UE-Turcia.

Situatia este la
fel de complicata si cu Macedonia, pe care Grecia insista sa o numeasca oficial
Fosta Republica Iugoslava Macedonia (FYROM). Din punctul de vedere al Atenei,
numele folosit de acest stat — Republica Macedonia — este inacceptabil, intrucat
exista o regiune greaca cu aceasta denumire. De asemenea, Atena apreciaza ca
autoritatile de la Skopje incearca sa-si insuseasca unele parti din istoria
greaca antica.

Desi Consiliul a
sprijinit in decembrie evaluarea CE din raportul de progres privind Macedonia
din octombrie, potrivit careia „criteriile politice continua sa fie suficient
de mult indeplinite” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu FYROM,
acesta precizeaza ca ia nota de recomandarea executivului comunitar, cea de-a
cincea in acest sens, si ca va reveni asupra chestiunii in 2014.

Conditiile in
care se va realiza acest lucru depind, conform concluziilor CAG din 17
decembrie, de raportul CE privind continuarea implementarii reformelor in
contextul Dialogului la nivel inalt privind aderarea, de aplicarea acordului
politic de la 1 martie si de „pasii tangibili realizati pentru a promova relatiile
de buna vecinatate si pentru a ajunge la o solutie negociata reciproc acceptata
in chestiunea numelui”.