- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Finante-Banci

Dezvaluiri despre fraudele financiare din Romania: Un bancher a delapidat 1,6 mil. euro, un broker a furat 4 mil. euro. Vezi metodele de operare

04 Jun, 00:02 • gecad.net
Criza ascute imaginatia infractorilor economici. Un casier-sef de 37 de ani, de la una din cele mai mari banci locale, a fost prins recent dupa ce a reusit sa fure de la bancomat si din conturile clientilor peste 1,6 milioane de euro. Bancherul-hot a apelat la trei metode, dintre care doua erau deja cunoscute de politisti, din cazuri anterioare, iar o a treia, foarte ingenioasa, a fost inventata de infractor impreuna cu complicii sai.
Dezvaluiri despre fraudele financiare din Romania: Un bancher a delapidat 1,6 mil. euro, un broker a furat 4 mil. euro. Vezi metodele de operare

Marian Bucur, comisar in cadrul Inspectoratului General de Politie (IGPR), a povestit pentru DailyBusiness.ro cum arata cazurile de frauda instrumentate in aceasta perioada de politisti.

Cazuri de frauda cu care se confrunta bancile:

– lucratorii bancari fura bani din conturile clientilor

– casierii fura bani atunci cand alimenteaza bancomatele

– infractorii scot bani din conturile deponentilor pe baza unor documente de identitate false

– ofiterii de credit acorda credite clientilor pe baza unor documente false

– complicii lucratorilor bancari deschid depozite din care acestia din urma iau banii, urmand ca banca sa ii despagubeasca pe complici

Cand alimenta bancomatele, casierul-sef introducea in ATM mai putini bani decat ar fi trebuit. Ca sa nu fie prins, regla contorii ATM-ului care indica sumele existente in bancomat, asa incat acestia sa arate sumele care ar fi fost in bancomat daca alimentarea s-ar fi facut corect. Casierul pastra diferenta pentru el, iar in cativa ani a strans circa 230.000 de euro. Acest caz este cea mai mare frauda solutionata de politistii de la IGPR in primele trei luni ale anului.

Pe langa aceasta suma, alti 1,4 milioane de euro au fost delapidati de casier prin metoda „suveica”, o operatiune destul de intalnita la infractori, ca si furtul din ATM-uri descris mai sus. Ce inseamna suveica? Casierul umbla la conturile clientilor si facea mici transferuri de bani dintr-un cont un altul, pentru ca banilor sa li se piarda urma. In ultima tranzactie banii erau adusi intr-un cont propriu.

Lucratorul bancar a folosit circa 30 de conturi, de regula depozite cu scadente mari, de circa un an, neverificate des de clienti.

In fine, in colaborare cu cativa camatari, casierul a reusit sa puna la punct si o metoda mai putin intalnita. La sugestia sa, camatarii au deschis cateva depozite la banca. Casierul golea depozitele, virand banii intr-un cont al sau. In prealabil, casierul stabilise cu camatarii ca acestia sa nu treaca timp de cateva luni pe la banca, asa incat institutia sa nu descopere ca banii disparusera din cont si sa nu se alerteze.

Pentru a ii plati pe camatari (cu dobanda de 5% din „imprumut”, lunar), casierul lua in fiecare luna bani din depozitele altor clienti, care aveau sume mari si erau deschise pe termen lung, deci verificate mai rar de catre proprietari. Camatarii isi recuperau insa integral si banii din depozitele infiintate de ei. Dupa cateva luni, ei solicitau bancii desfiintarea depozitelor infiintate de ei. Banca descoperea ca acesta este gol, si era nevoita sa despagubeasca deponentii. Suma delapidata astfel nu se cunoaste inca.

Lucratorul bancar apucase sa paraseasca tara inainte de a fi prins de politie ajungand in Moldova, iar mai apoi in Portugalia, de unde a fost insa adus in tara cu ajutorul unui mandat international de retinere, a spus Marian Bucur.

Pedeapsa maxima pe care o poate primi pentru frauda este de 20-25 de ani, dar pentru buna purtare casierul ar putea iesi din arest si dupa 10 ani sau chiar mai putin. Pana a fi prins, acesta a reusit sa stearga urma banilor. In afara de camatari, casierul mai lucra si cu alti doi complici, de la care Politia a reusit sa recupereze 40.000 de euro..

„Deocamdata nu exista probe suficiente pentru a demonstra complicitatea sotiei (casierului – n.r.), desi este evident ca acesta isi daduse ca sotul ei avea surse suplimentare de venit deoarece standardul lor de viata se schimbase. Sotia ocupa un post de conducere in aceeasi banca”, a completat comisarul Marian Bucur.

Cel mai mare caz de frauda financiara investigat de Politie se apropie de 4 milioane de euro

In alte cazuri de frauda infractorii folosesc documente false si scot bani din conturile deponentilor. „De multe ori cartile de indentitate false sunt imitate aproape perfect si sunt greu de depistat”, spune Bucur.

Potrivit lui, conturile mari, de peste 30.000 de euro, sunt cele preferate de infractori, care de multe ori actioneaza „la pont”, deci sunt informati de cineva din banca.

Comisarul spune ca ofiterii bancari au fost implicati si in acte de coruptie, acordand credite clientilor care nu aveau garantii suficiente, pe baza unor documente falsificate, si primind de la clienti circa 10% din credit: „S-au folosit chiar si acte de identitate false si au fost cazuri in care lucratorii bancari au sugerat clientilor sa-si falsifice situatiile financiare pentru a putea accesa imprumutul”.

Sumele fraudate in acest fel au urcat in unele cazuri, potrivit comisarului de politie, si pana la cateva milioane de euro.

Cea mai mare frauda din domeniul financiar pe care Politia o are acum in lucru nu este insa din sistemul bancar, ci de pe piata de tranzactii valutare, unde un broker a reusit sa sustraga de la clienti peste 2 milioane de euro, 1,5 milioane de dolari si circa 700.000 de lei (aproximativ 3,5 – 4 mil. euro).

Potrivit comisarului Marian Bucur, brokerul nu avea autorizatie de tranzactionare din partea CNVM, ci doar de consiliere a clientilor. Cu toate acestea, el si-a informat clientii ca are drept de tranzactionare si a operat in numele lor. „Unii clienti i-au dat bani cash pentru a le deschide un cont de tranzactionare”, a declarat comisarul. Cazul este inca investigat de politie. Brokerul se afla in strainatate si nu a fost inca prins.

Cum ar putea fi preintampinate fraudele

Furturile din bancomate si cele de la casierile pot fi preintampinate daca bancile apeleaza la mai multe mijloace de control, spune Bucur, care atrage atentia ca de multe ori neglijenta bancilor permite aparitia fraudelor. Si bancile stiu ca isi asuma un risc atunci cand lucreaza cu oameni putini, spune el.

In plus, „in 98% dintre cazuri, atunci cand bancile isi verifica disponibilul de bani, controlorii bancari se opresc la casierie, dar nu deschid si bancomatele, asa incat o frauda se poate perpetua si 2 ani”.

De altfel, odata descoperita frauda casierului, Politia a sugerat bancii sa verifice bancomatele. Urmarea? „Am mai descoperit o frauda de 100.000 de euro, unde infractorul s-a predat imediat, si una de 20.000 de euro, pe care inca o investigam”, a completat reprezentantul Politiei.

Insa, cand cartile de identitate pot fi falsificate cu atata usurinta, se pune intrebarea ce metode de precautie si-ar putea lua bancile pentru a preintampina fraudele. „Multe banci si-au trecut deja in norme obligatia de a cere semnatura electronica a clientilor, care poate fi un element de identificare pe langa buletin”, spune Bucur.

Cine plateste pana la urma toate pagubele? Asiguratorii. Pentru a isi pastra o relatie buna cu bancile, firmele de asigurari care garanteaza creditele acorda despagubirile chiar inainte ca frauda sa fie investigata in instanta, spune Marian Bucur.

In primele trei luni din 2010, fraudele generate prin instrumente de plata, adica prin ordine de plata sau bilete la ordin, au cumulat 35,83 milioane de lei. Fraudele bancare, realizate prin intermediul creditelor, de catre clienti in colaborare cu ofiterii de credit, dar si delapidarile angajatilor bancari, au cumulat 142,42 milioane de lei.