Patronate: Cresterile salariale bugetare pun presiune asupra angajatorilor privati

Referitor la proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
înregistrat la Senat în data de 24.04.2017 cu nr. B161/2017, CNIPMMR
susține necesitatea luării în considerare a următoarelor aspecte
importante:

Ø  Expunerea de motive trebuie completată cu evaluarea
preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului
general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen
lung (pe 5 ani) cu precizarea
cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind
fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilității, precauției
și a țintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB și fără creșterea
fiscalității asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri
fiscale pentru întreprinzători;

Ø  Este necesară corelarea creșterilor salariale cu evoluția
economiei României și cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidențiate în expunerea de motive, la
impactul financiar al proiectului;

Pensionarii primesc vestea cea mare de la o bancă din România. Se oferă o mare sumă de bani

Pensionarii vor năvăli la Banca Transilvania după ultimul anunț. Suma pe care banca o oferă nu e deloc de neglijat.

Iranul a lansat un atac masiv cu drone împotriva Israelului. Ce se întâmplă cu românii aflați în calea conflictului

Iranul a lansat un atac cu sute de drone asupra Israelului. La scurt timp, liderii din întreaga lume, inclusiv din România, au transmis mesaje de…

Ø  Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze
nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea (pentru 2017,
cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8
miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe
2017 pentru investiții);

Ø  Este prioritară creșterea
investițiilor publice pentru susținerea
relansării economice, având în vedere că România
are al doilea cel mai scăzut nivel al investițiilor publice și este singura
țară dintre acestea în care investițiile publice au scăzut în fiecare an
începând din 2008, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente
sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai
problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră
în calea schimburilor comerciale și a dezvoltării economice, România fiind în
continuare pe ultimul loc între țările cu caracteristici similare din regiune
în ceea ce privește calitatea percepută a infrastructurii de transport și
comunicații (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016);
 

Ø 
Deblcarea fondurilor europene și a investițiilor publice sunt strict
necesare, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare
care să susțină creșterile salariale;

Ø 
Creșterile
salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze și mai mult diferențele și
așa mari între salariul mediu al bugetarilor și cel din mediul privat, care generează mari presiuni asupra angajatorilor privați
și o concurență neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei și
competitivității la export ( în 2016 evoluția câștigului salarial net în
sectorul public a fost de peste două ori mai mare față de cea din privat;
salariile din administrația publică din România comparativ cu media pe economie
sunt mult mai mari față de țările din Europa Centrală și de Est, iar evoluția
raportului salariu public/privat plasează România peste țări ca Polonia,
Ungaria, Slovacia sau Cehia); 

Ø 
Creșterile
salariale pentru bugetari trebuie să se acorde în funcție de performanță: raportat la activitatea desfășurată, la cantitatea și
calitatea acesteia, la contribuția efectivă a bugetarului la realizarea
scopului și obiectivelor instituției publice, la rezultatele efectiv înregistrate
și nu în ultimul rând raportat la
evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor
publice respective  (contribuabili,
întreprinzători, cetățeni, pacienți, elevi și părinți, rezultate de la examene,
etc);

Ø 
Este necesară o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea
administrației publice, cu restructurarea
posturilor din administrația publică
locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația;

Ø 
Pentru
creșterile salariale din cadrul familiei ocupaționale Sănătate, trebuie clarificată sursa veniturilor
suplimentare necesare creșterilor salariale, fără creșterea contribuțiilor,
având în vedere că spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral
din venituri proprii (de regulă sumele pentru serviciile medicale și alte
prestații efectuate pe bază de contract, cu casele de asigurări sociale de
sănătate);

Ø 
Este necesară asigurarea creșterii calității serviciilor
publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru
greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora;

Ø 
Se impune evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra
nivelului salariului lor, pentru a diferenția salarizarea în funcție de
performanța.