Polonezii ne invata cum sa accesam fondurile UE. Prima greseala a firmelor romanesti: \”Nu stiu ce vor sa faca cu banii, au doar o lista de dorinte\”

Acestia spun ca firmele trebuie sa isi clarifice din start planul de afaceri pentru care doresc sa acceseze fondurile, ceea ce ar usura misiunea consultantilor si ar creste sansele de reusita.

Laurentiu Dinu, managing partner Accreo Romania, spune ca firmele romanesti nu au o idee foarte clara a proiectului pe care vor sa il scrie, ci doar o „lista de dorinte”. Rolul consultantului devine astfel de a parcurge drumul de la dorinta pana la proiectul final, a declarat acesta marti, intr-o conferinta de presa.

Un alt sfat ar fi ca firmele sa cantareasca sansele de reusita a proiectului, inainte de a il depune, cerand ajutorul consultantului. Potrivit lui Michal Gwizda, partener in cadrul Accreo Polonia, consultantul trebuie sa adapteze planul de afaceri, pentru a-l face cat mai apropiat de cerintele finantatorului.

Cum pot economisi românii cu salarii și pensii mici. Cele mai bune 3 sfaturi pentru a gestiona bugetul lunar

Cum pot economisi românii cu salarii și pensii mici. Economisirea ar trebui să fie o regulă de la care să nu se abată nimeni, în…

Fondul de investiţii al lui Viorel Cataramă, rămas fără autorizaţie de funcţionare. Cât de grav a fost eşecul omului de…

Nova Vision Investments, societatea de administrare a activelor financiare deținută de Viorel Cataramă, a luat o decizie radicală privind activitatea sa în piața de capital…

Proiectul trebuie sa fie in acelasi timp „bancabil”, adica finantabil de catre o banca. Bancile sunt, de regula, cele care acorda fondurile necesare pentru cofinantarea proiectelor.

Unii consultanti colaboreaza cu bancile pentru a asigura sursa de cofinantare necesara clientilor. In lipsa unui ajutor primit din partea consultantilor, clientul trebuie sa se asigure insa ca proiectul sau este finantabil, chiar inainte de a face primii pasi pentru accesarea fondurilor.

Pe de alta parte, spun consultantii Accreo, unele companii locale nu incearca sa acceseze fonduri UE, din cauza ca se tem de lipsa de transparenta. „Multe dintre ele prefera sa isi finanteze proiectele din fonduri proprii sau din credite bancare, deoarece isi inchipuie ca acordarea fondurilor nu este transparenta”, a declarat Laurentiu Dinu.

Michal Gwizda crede insa ca Romania este mult mai bine vazuta pe pietele externe din punct de vedere al transparentei acordarii fondurilor UE decat Bulgaria sau alte tari vecine, asa incat aceasta temere este nejustificata.

Dincolo de sfaturile pe care le dau companiilor din Romania, polonezii au insa multe recomandari pentru autoritatile care se ocupa de administrarea fondurilor UE.

Una dintre ele se refera la stabilirea prioritatilor tarii, atunci cand se elaboreaza strategia de accesare si acordare a fondurilor europene.

Spre exemplu, Polonia a ales ca creeze facilitati prin care sa incurajeze accesarea fondurilor de catre companiile mari, si a constituit un sistem de garantii pentru aceste tipuri de proiecte.

„Polonia incurajeaza accesarea de fonduri de catre companiile mari, pentru ca ele pot conduce la cresterea competitivitatii tarii, dar Romania a pus accent pe programele pentru IMM-uri”, atragand atentia ca in Romania exista un fond de garantare care se adreseaza intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), dar nu si companiilor mari.

In plus, documentatia solicitata de autoritati celor care vor sa acceseze fonduri europene este prea stufoasa.
[quote= Laurentiu Dinu, managing partner Accreo Romania]Caietele de sarcini sunt in Romania cat o enciclopedie. In Irlanda, ele cuprind cateva pagini[/quote]
Una dintre problemele care impiedica la noi derularea proiectelor prin fonduri europene este si blocarea prin contestatii a licitatiilor, fiind vizate in special achizitiile publice.

Marta Popa, partener in cadrul casei de avocatura Voicu&Filipescu, mentioneaza ca interesul companiilor pentru fondurile europene dedicate energiei, de exemplu, este foarte mare, datorita sumelor mari puse in joc, asa incat licitatiile organizate de autoritati sunt foarte contestate.

„Una din prevederile legislative care impiedica derularea licitatiilor este ca unul dintre contestatari poate invoca exceptia de neconstitutionalitate, ceea ce inseamna ca procesul trebuie sa isi deruleze parcursul pana la Curtea Constitutionala”, a spus Marta Popa pentru DailyBusiness.ro.

Polonezii nu au astfel de probleme.

„In Polonia nu sunt atatea contestatii, pentru ca sistemul este mai transparent, mai simplu, si nu in ultimul rand, pentru ca exista increderea in instititii. Cand criteriile sunt foarte clare si sistemul este transparent, nu mai are sens sa faci contestatii”, a declarat Laurentiu Dinu.

El a amintit ca in ultimul timp au existat si unele progrese in reglementarile privind licitatiile publice. „Inainte exista posibilitatea ca, atunci cand se facea contestatia, sa se opreasca derularea proiectului. Am trecut la nivelul urmator. Acum nu se mai opreste derularea proiectului. E un pas inainte, dar nu trebuie sa ne oprim aici, iar procesul de simplificare trebuie sa continue”, a conchis Dinu.