În ciuda dorinței de a obține un loc de muncă, un număr considerabil de români se confruntă cu obstacole semnificative pe piața muncii, iar raportul realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2024 evidențiază complexitatea acestei situații. Deși există un număr mare de persoane care ar dori să muncească, mulți dintre ele nu pot să găsească oportunitățile de angajare corespunzătoare sau nu sunt disponibile să înceapă lucrul imediat. Astfel, România înregistrează o „forță de muncă potențială adițională” de aproximativ 223.700 de persoane care ar vrea să muncească, dar nu au capacitatea sau posibilitatea de a se integra activ în piața muncii, potrivit capital.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Undă verde pentru angajări în România. Directori căutați cu salarii de 15.000 de lei net pe lună!
Această „forță de muncă potențială adițională” se împarte în două categorii principale. Prima categorie, cea mai numeroasă, cuprinde 214.300 de români care ar dori un loc de muncă, dar nu caută activ unul, iar a doua categorie include 9.400 de persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul imediat. Această situație subliniază o discrepanță importantă între dorința de a lucra și oportunitățile disponibile, ceea ce reprezintă o problemă majoră a pieței muncii din România.
Pe lângă aceste grupuri, există și un alt fenomen semnificativ pe piața muncii, acela al subocupării. Peste 87.000 de persoane care lucrează cu program parțial își doresc mai multe ore de muncă, dar nu au posibilitatea de a le obține. Acești angajați sunt considerați „subocupați” și reprezintă aproximativ 35,3% din totalul celor care lucrează cu program parțial. Deși aceștia sunt angajați, nu își pot valorifica întregul potențial din cauza programului limitat sau a tipului de muncă disponibil.
Mai mult decât atât, raportul INS detaliază și categoriile de persoane care nu au o legătură activă cu piața muncii, dar care și-ar dori să muncească. Aceste persoane se află într-o „zonă gri” a economiei, în care nu caută activ un loc de muncă, dar ar fi dispuse să înceapă lucrul dacă ar exista o oportunitate potrivită. Aceasta reflectă o realitate mai largă a unei piețe de muncă care nu reușește să pună în valoare întregul potențial de muncă disponibil, oferind prea puține oportunități pentru cei care sunt dispuși să lucreze.
În ceea ce privește „forța de muncă potențială adițională”, aceasta se adresează celor care, deși nu sunt angajați și nu caută activ un loc de muncă, ar fi dispuși să înceapă lucrul dacă ar exista condiții favorabile. Raportul INS din 2024 arată că acest grup reprezenta 2,6% din populația activă, un indicator important al unei economii care nu reușește să valorifice în întregime potențialul de muncă.
Te-ar mai putea interesa și: A renunțat la alimentul preferat al românilor și a slăbit 90 kg. Transformarea spectaculoasă a unui bucătar într-un singur an