Prețul laptelui în 2023 este o enigmă! Președintele Cooperativei Agricole Transilvania: „Eu la ora actuală nu pot să dau un preț pentru la anul”

Tânărul Roland Katona conduce una dintre cele mai performante cooperative agricole din România. Organizația își are sediul central în județul Cluj și are în componență cu precădere crescători de animale. La acest moment, din Cooperativa Transilvania fac parte 173 de crescători de bovine cu un număr de 8.000 de capete de vaci, dar și 164 de ferme de ovine ce reunesc un efectiv de circa 49.000 de capete. Activitatea Cooperativei Agricole Transilvania se desfășoară în patru județe: Cluj, Alba, Bihor și Sălaj.

Alte articole: Pus pe fugă de sancțiunile occidentale, Lukoil se reorienteză: încetează să mai exporte petrol prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan și apelează la oleoductul Caspian Pipeline Consortium

„Noi degeaba avem un aport mare de resurse dacă nu le știm folosi în sensul bun și în sensul să ne eficientizăm foarte bine în așa fel încât să avem o materie primă la un cost care ne avantajează. Degeaba avem mult și costurile sunt foarte ridicate, nu o să putem avea un profit de care să ne putem bucura. Cea mai bună soluție este să găsim o eficientizare în fermă. Prețul laptelui tot crește, crește din cauza cererii și ofertei.

Noi ca și cooperativă agricolă acum suntem într-un proiect pentru un centru de colectare lapte pe zona Cluj și fermierii ne întreabă: ce preț o să dați pe lapte? Eu la ora actuală nu pot să dau un preț pentru la anul, prin perioada lui martie, să știu exact”, a menționat Roland Katona, la TVR.

Centrul de colectare a laptelui este primul pas pe care Cooperativa Agricolă Transilvania îl face pentru integrarea producției. Este în plan mai apoi și o fabrică de lactate, dar și desfacere prin magazine proprii.

Ghidul ANAF 2024. Până la ce dată trebuie să-și plătească impozitul pe venit persoanele sau firmele care desfășoară activități de…

Ghidul privind plata impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală a fost publicat, joi, de ANAF. Aceste activități…

Primele căpșuni românești, cu 3 săptămâni mai devreme în piețe. Care este prețul unui kilogram

Căpșunile românești au apărut deja pe tarabele din piețe. Un kilogram se vinde cu 40 de lei.

„Cooperativa noastră avându-se într-un oraș dezvoltat, Cluj-Napoca, ne-am gândit la o investiție într-un centru de colectare la început, după care dimensionând într-o perioadă de un an, un an și jumătate cantitatea de lapte adunată pe zi sau pe lună, s-ar putea dimensiona și o eventuală fabrică de procesare a laptelui, ulterior vânzându-se în magazinele cooperativei din orașul Cluj-Napoca.

De aceea am investit în teren, am luat un teren mult mai mare decât este necesar pentru un centru de colectare lapte, în ideea în care să ne dezvoltăm, să urmărim toate etapele logice în sensul în care prima dată colectăm și ne bazăm pe o cantitate de lapte, după care putem redimensiona fabrica de procesare”, a explicat Roland Katona.

Și o farmacie veterinară funcționează în înteriorul cooperativei și urmează să fie deschisă și o fitofarmacie. Președintele Cooperativei Agricole Transilvania a declarat că asocierea rămâne în continuare cheia succesului, însă fără un management în fermă, ajutoarele provenite de la stat nu vor ține fermierul pe linia de plutire.

”Pe partea de ameliorare, de ajutoare de stat, de SCZ, COP. Acest SCZ pe care toată lumea îl discută, suntem într-o perioadă de tranziție. Știm cu toții că anul 2023 ne aduce noul Program Național Strategic, cu noile măsuri de subvenționare pentru fermierii noștri. Noi trebuie să analizăm foarte bine și să fim atenți cum negociem, cum ne consultăm între noi și să găsim cea mai bună soluție pentru toți. De ce vă spun?

Ce decidem acum, este pentru 5 sau în cazul nostru 7 ani, următorii 7 ani o să decidă pe o perioadă mai lungă consultarea, pe o perioadă mai lungă și cu mai multe asociații. De ce? Fiecare asociație are un plus, are o altfel gândire. Poate o altă asociație din Iași, din Călărași, din Cluj, din Timișoara, găsim o idee mai bună și le aducem la comun și facem un program prin care să beneficiem cât se poate de eficient pe toată perioada aceasta a PNS-ului”, a menționat în cadrul emisiunii Agrostrategia, de la TVR1, Roland Katona, președintele Cooperativei Agricole Transilvania.

Roland Katona explică faptul că munca în cooperativă este la fel ca într-o corporație

Tânărul președinte subliniază că fermierii români sunt atrași acum de termenul de ”cooperativă”, însă ce ar trebui să înțeleagă aceștia este că această asociere funcționează ca o firmă în toată regula, adică ar trebui să pună mai mult accent pe profit, de aceea la managementul unei cooperative este bine să nu fie un fermier, cu un manager format în această direcție.

”Ne-am strâns 7 inși și am încercat să facem Cooperativa Transilvania, din 2017 și cred că fermierii când aud de Cooperativă, le place foarte mult denumirea. Într-adevăr, există foarte multe facilități pe cooperativă, dar trebuie să înțeleagă fermierii că și cooperativa este ca o firmă, un SRL. Da, într-adevăr, trebuie să fie formată din fermieri activi, dar la managementul unei cooperative aș sugera să fie ingineri, medici veterinari, copiii fermierilor. Niciodată nu se poate ca un fermier să vină să conducă o cooperativă și să fie și eficientă.

E ca un job, sunt 8 ore, 10 ore, 12 ore în care se pot dezvolta. Nu te învață nimeni, sunt legile, procedurile, nimeni nicăieri nu scrie sau să îți arate cineva mot-a-mot exact parcursul de 5, 7, 10 ani cum evoluează o cooperativă. Trebuie să fie cineva căruia îi place ce face, care are viziune și cu acordul gărzii vechi. Fermierii din jurul lui să-i arate încotro merge cooperativa și ce vrea să facă pentru fermieri, servicii sau producție, centre de colectare”, a arătat Roland Katona.

Președintele Cooperativei Agricole Transilvania a opinat că tinerii absolvenți de facultăți cu profil agricol pot foarte bine să se implice în managementul cooperativelor, doar că ei trebuie să fie conștienți de perioada de învățare. La rândul lor, fermierii au nevoie de îndrumare, mai ales pe partea legislativă.

„Avem lucruri de făcut. La noi, în județul Cluj avem USAMV – Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, dezvoltă mulți studenți și aș sugera să vină spre o experiență în managementul acestei cooperative ca să îi poată angaja cineva, ca și o practică. Să vină într-o cooperativă și să stea câteva luni bune, pe tot parcursul într-un an, că într-o lună nu poate să știe tot și apoi să-l angajeze altă cooperativă. Se cer manageri de cooperative”, a spus tânărul președinte de cooperativă.

Roland Katona, președintele Cooperativei Agricole Transilvania a spus în cadrul emisiunii Agrostrategia de la TVR1, că genetica este cea care ar putea să vină în întâmpinarea fermierilor. Totodată, în relația cu autoritățile, fermierii din cadrul Cooperativei Agricole Transilvania și-ar dori o mai mare deschidere a factorilor decizionali și un sprijin mai larg pe partea de legi și proceduri.

”Este nevoie de o consultare mai largă, cu mai multe persoane și chiar dacă poate nu au cele mai bune idei, dar e bine să-i asculte pe toți și cu siguranță sunt acceptați toți. Toată lumea trebuie să aibă un cuvânt de spus și trebuie să aibă idei în dezvoltarea agriculturii românești”, a concluzionat președintele Cooperativei Agricole Transilvania, Roland Katona

Citește și:Un mic ajutor pentru românii cu salarii mici: Începând din 2023, salariile sub nivelul de 4000 de lei vor avea 200 de lei scutiţi de impozit!