Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), rata șomajului a înregistrat o diminuare de 0,04 puncte procentuale față de luna februarie, ajungând la 3,33%. Această scădere survine într-un context european caracterizat de revenirea treptată a sectoarelor industrial și de servicii, în pofida persistării unor incertitudini economice, potrivit capital.ro.
Te-ar mai putea interesa și: 200 de angajați de la Damen Mangalia au fost concediați, iar 1.000 de salariați intră în șomaj tehnic până la 31 mai
La finalul lunii martie, România înregistra 265.869 de șomeri, dintre care doar 56.766 beneficiau de indemnizație. Restul, 209.103 persoane, figurau ca șomeri neindemnizați. Comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat o scădere atât în rândul celor indemnizați, cât și în rândul celor fără indemnizație.
Distribuția șomajului relevă un decalaj major între mediul urban și cel rural: aproximativ 74% dintre șomeri provin din zonele rurale, un semnal al dezechilibrelor persistente pe piața muncii. De asemenea, șomajul este mai ridicat în rândul bărbaților (142.434) decât al femeilor (123.435). Analiza pe grupe de vârstă arată că segmentul 40–49 de ani concentrează cel mai mare număr de șomeri, urmat de persoanele de peste 55 de ani. Tinerii între 25 și 29 de ani înregistrează cele mai scăzute rate ale șomajului.
Un alt factor important este nivelul educațional: aproape două treimi dintre șomeri au doar studii primare sau gimnaziale, în timp ce doar 4,45% sunt absolvenți de studii superioare.
Pe plan european, reducerea șomajului românesc are loc într-un climat economic în ameliorare. În 2025, Uniunea Europeană a înregistrat o scădere a inflației, o creștere a sectorului industrial (+0,6% anual în februarie) și o explozie a serviciilor, care au atins maxime istorice. Piața imobiliară a continuat să crească, cu prețuri mai mari cu aproape 5% față de anul trecut, tendință vizibilă și în România, deși într-un ritm mai lent decât în alte state, precum Slovacia sau Slovenia.
Cu toate acestea, România rămâne vulnerabilă: inflația încă ridicată și provocările structurale de pe piața muncii — în special în mediul rural și în rândul persoanelor cu educație scăzută — reprezintă riscuri majore pentru stabilitatea viitoare.
Te-ar mai putea interesa și: Investiție masivă în România. Noua fabrică aduce locuri de muncă într-o regiune afectată de șomaj