Vila Take Ionescu
Pe piața din România nu există o astfel ediție, aceasta fiind prima de acest gen, creând în acest fel un precedent.
De la reședințe puternic mediatizate precum Vila de protocol al lui Nicolae Ceaușescu de la Predeal, Cula Maldăr-Greceanu, Castelul Teleki sau Palatul Crissoveloni – Cantacuzino, la reședințe cu povești nemuritoare precum Vila Zottu, Hotelul d’Angleterre, Vila Take Ionescu, Casa Muzeu Brâncuși sau Conacul Brătianu, albumul prezintă istoriile documentate ale acestora într-o manieră accesibilă, presărată cu detalii inedite și fotografii spectaculoase.
Castel Wesselenyi, Jibou
Un exemplu, Conacul Brătianu de la Florica, atestat documentar încă din 1829 și aflat în 2015 în condiții foarte bune, este conacul în care s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri.
Format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de celebrele podgorii de la Ștefănești, conacul este o somptuoasă reşedinţă boierească, în care au fost luate unele dintre cele mai importante decizii din istoria noastră antebelică și interbelică.
Palatul Crissoveloni - Cantacuzino
În anul 1948 conacul a fost naţionalizat, iar după 1970 a fost restaurat pentru a deveni „casă de oaspeţi” a nomenclaturii vremii. Din 1990, conacul găzduiește Centrul de Cultură „Brătianu”.
La începutul anului 2013, conacul a fost retrocedat moștenitorilor, care și-au exprimat ulterior intenția de vânzare si au semnat cu Ministerul Culturii un acord de vânzare-cumpărare pentru suma de 3 milioane de euro, care a fost ulterior derogat către Consiliul Județean Argeș, care nici până în prezent nu a finalizat achiziția sau avansat o altă ofertă.
Casa Bratianu
Deși proprietarii au primit oferte de cumpărare din zona privată, momentan sunt blocați în ițele exercitării dreptului de preempțiune de către statul român, procedura debutată și nefinalizată, de câțiva ani (față de termenul de 60 de zile prevăzut de lege), precum în alte nefericite situații.
Oare publicul ar trebui să se grăbească să admire această capodoperă de arhitectură și istorie importantă a României, cât mai este posibil?, se intreaba reprezentantii Artmark.
