REAL ESTATE, LIFESTYLE

Monopolul mall-urilor. De ce nu are Bucurestiul shopping stradal

24 februarie 2012, ora 00:07, autor(i): Andra Troasca   | 3 comentarii publicate
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
streetshopping.jpg
Shopping-ul stradal nu este inca integrat pe harta Capitalei ca optiune in sine de petrecere a timpului liber, desi zona Lipscani s-a ridicat ca reper pentru leisure. Pe de alta parte, centrele comerciale sunt adevarati magneti all-inclusive raspanditi prin oras. Citeste intr-o analiza DailyBusiness.ro de ce Bucurestiul nu se bucura de o zona ancora pentru shopping si cat ne va mai tine moda mall-urilor.

Deficitul de zone pietonale dedicate cumparaturilor se reflecta in faptul ca Bucurestiul nu poate fi, din punct de vedere al turismului,á asociat notiunii de destinatie de shopping.

De ce nu avem in Bucuresti shopping stradal

"Bucurestiul este deficitar in ceea ce priveste marile artere comerciale. Daca vom compara Bulevardul Magheru sau Calea Victoriei cu locatiile predilecte din New York, Paris, Roma sau Londra, vom observa ca optiunile sunt limitate la cateva magazine ľ distribuite aleatoriu", a spus Smaranda Heroiu, deputy marketing director in cadrul companiei Anchor Grup, care detine Bucuresti Mall si Plaza Romania.



Calea Victoriei reuneste cateva branduri internationale, insa nu este un reper pentru conceptul occidental de street shopping, care prevede in special un spatiu pietonal. Proiectele de urbanism in curs de implementare vor lega Calea Victoriei de zona Lipscani in acest sens. Se vor crea puncte de concentrare comerciala care sa echilibreze balanta.

Dar acest lucru trebuie sa devina un fenomen, acceptat si imbratisat de comunitate. "Daca s-a dovedit ceva din acest punct de vedere in ultimii 20 de ani de capitalism este ca metoda modelelor impuse nu este eficienta, consumatorul roman, desi impulsiv si entuziast in a consuma brand occidental, a devenit deja exigent, mizeaza pe autenticitate si, in mod interesant, pe romanism", a mai spus Heroiu.

Centrul Vechi a reinviat in ultimii ani prin numeroasele reparatii care au adus o multitudine de restaurante si baruri.á Zona in sine este perceputa drept una de recreere si foarte putin cunoscuta pentru retailul de fashion prezent in numar limitat pe stradutele sale. Daca privim din punct de vedere istoric, zona in sine a constituit un reper al dezvoltarii de tip "street shopping" pentru Bucuresti, constituind poate singurul centru veritabil care particularizeaza capitala fata de orice alt oras al tarii.

"Este totusi locul Romaniei cool care exercita o seductie puternica tocmai pentru ca are ingredientele unui spatiu care poate genera identitate, din punctul de vedere al unui concept de street shopping", este de parere Smaranda Heroiu.

Lipseste zona ancora, de referinta, pe care consumatorul sa o asocieze unei anumite activitati. Acest fapt este oglindirea unei dezorganizari urbanisticeSmaranda Heroiu, Anchor Grup

Conceptul de street shopping nu se poate dezvolta pentru ca nu exista deocamdata infrastructura necesara.á"Parcarea este o problema pentru bucuresteni si ultimul lucru pe care vrei sa-l faci este sa pierzi cate o ora facand tururi in cautarea unui loc de parcare. In al doilea rand, bugetele de dezvoltare si promovare in cazul unor magazine de street shopping este considerabil, acestea fiind in situatia de a investi mult pentru a-si face cunoscut brandul si locatia", a spus Mirela Mihailescu, director comercial Cocor.

Poate ca "hiba" este de ordin urbanistic.

"Desi piata din Romania beneficiaza de prezenta majoritatii brandurilor internationale, fara un concept coerent de asimilare a unei zone stradale dedicate magazinelor, nu face fata concurentei cu Soho-ul newyorkez, Rue du Faubourg St-HonorÚ, Champs Elysee, Oxford Street sau Corso roman", a mentionat Smaranda Heroiu.

Potentialul de dezvoltare al pietei este urias, considera aceasta. Romania poate sa evolueze pozitiv si a demonstrat asta in ultimii ani prin facilitarea atator investitii de acest gen si nu numai. Street shoppingul are nevoie de timp pentru a se coagula pe o piata atat de diversificata. Mai mult, are nevoie de acces la zone pietonale ample, in care aglomeratia urbana sa nu devina o povara pentru client mai mult decat este deja.

De ce moda mall-ului castiga tot mai multi adepti

ôMall-ul este all-inclusive si extrem de generos in privinta modalitatilor de socializare. Oricare alta modalitate de shopping, stradal sau online este fractionara, uneori considerabil mai restrictiva ca si interactivitate si dinamism. Pariul mall-ului este diversitateaö, subliniaza Smaranda Heroiu.

De asemenea, conceptul de mall nu mai este acelasi cu cel promovat acum 10-15 ani. Occidentul a importat modelul mall-ului american, personalizand conceptul prin localizarea centrelor comerciale in zonele de expansiune urbanaá - devenind astfel locatii care deservesc suburbiile, orasele-satelit sau zonele care au resimtit in ultimii zece ani boom-ul cartierelor rezidentiale.

In schimb, "marile centre comerciale downtown s-au repliat si dicteaza in continuare principiile de revigorare ale pasarii phoenix ľ Harrods, Saks Fifth Avenue, Bloomigdale's, Galeriile Lafayette", spune reprezentanta Anchor Grup.

In clipa de fata, moda mall-urilor este lansata si relansata de Orient. Dubai Mall este in prezent epitomul notiunii de mall, este cel mai mare centru comercial al lumii. Acesta a devenit un stil de viata si de divertisment, in pas cu vremurile si chiar inaintea vremurilor, avand peste 1.200 de magazine, 37 milioane de vizitatori in primul an de la deschidere (noiembrie 2008 ľ noiembrie 2009), si peste 750.000 de vizitatori saptamanal.

Fenomenul de "plimbare prin mall de dragul mondenului" este temporar reprezentativ, asa cum era "bulivardul" pe vremea lui Caragiale.

De ce a prins foarte bine la romani varianta mall-ului

Moda mall-ului s-a lansat firesc pe o piata care nu se maturizase din punct de vedere al capitalismului consumist. La momentul deschiderii primului mall, nu exista concurenta, nu exista varietate.

Primele mall-uri deschise in Romania au adus occidentul acolo unde nu exista decat cererea. "Eram in prima decada dupa 45 de ani de lipsuri, restrictii si limitari. Mall-ul este expresia libertatii de consum", considera Smaranda Heroiu.
á
Mai mult decat atat, aducerea mall-ului in centrul orasului, in zone accesibile si aglomerate urban a reprezentat un castig. Nu astepti sa vina oamenii la tine, te duci tu la ei, a mai spus aceasta.

Componenta de retail a ansamblului Palas combina conceptele de äshopping mallö si äshopping streetö. Palas Shopping Street va totaliza 35 de magazine, desfasurate pe o suprafata inchiriabila de 6.600 metri patrati.

In Romania, Iulius Group a initiat la Iasi un proiect care include si conceptul de shopping street, alaturi de cel de centru comercial. Palas Shopping Street va totaliza 35 de magazine, desfasurate pe o suprafata inchiriabila de 6.600 metri patrati.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Sergiu Stapler a spus:
24/02/2012 09:28
In lume zonele piatonale se dezvolta ţn jurul Magazinelor

Centrale gen Winmarkt in , Bucuresti Mgazinul Victoria.

Problema general? este Parcarea care nu genereaza profit,

Investitori nu se ingesuiesc,se poate rezolva numai cu fonduri pe termen lung,cu dobţnd? 2-3%.
 
ion.gh a spus:
24/02/2012 17:11
Problema parcarilor in Bucuresti poate fi rezolvata usor si fara costuri mari . Am vazut in Belgrad cum au dublat capacitatea parcarilor prin suprapunerea acestora cu structuri metalice usoare si demontabile totodata modulare ,
 
Sergiu Stapler a spus:
24/02/2012 17:42
Adevarat am vizitat Belgrad, dar la Bucuresti avem riscul
de cutremur , nu putem construi pa structuri metalice.
 
KeyJobs - Job-uri premium
Vineri, 17 Septembrie 2021, 16:18
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter