TURISM

5 martori milenari care atesta ca suntem urmasi ai lui Traian

26 iulie 2014, ora 00:06   | 3 comentarii publicate
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
foto: wikipedia
foto: wikipedia
Pentru fratii de aceeasi sorginte din vestul Europei pare de necrezut ca ne inrudim cu ei, avand in vedere ca Romania este inconjurata de popoare slavice. Castrele construite de stramosii romani care au invadat Dacia reprezinta insa dovezi incontestabile ale originii noastre latine.

DailyBusiness.ro prezinta mai jos 5 astfel de fortificatii, martori ai formarii poporului roman, in urma simibiozei dintre daci si romani.á

Jidavaáa fost unácastruároman ale carui ruine se afla pe teritoriul fostului satáApa Sarata, in prezent inglobat in orasul Campulung, judetul Arges.

Castrul are forma dreptunghiulara, cu laturile de 132 m si 98 m. In partea centrala a incintei au fost cladite horreumá(magazia de cereale), cladirea ofiterilor, principaliaá(comandamentul), paetorium (cladirea comandamentului castrului). De o parte si de alta a acestor constructii de piatra, la nord si la sud, erau plasateáhibernaliaá(baracile soldatilor).





Castrul este considerat ca fiind cel mai important fort de aparare de peáLimes Transalutanus, avand rolul de a controla drumul ce trecea prináPasul Bran. A fost construit intre aniiá190-211, in timpul imparatiloráCommodusásiáSeptimius Severus, fiind singurulácastruáde piatra de peáLimes Transalutanus.

In zona castrului s-au descoperit monende, unele dintre ele fiind din timpul imparatuluiáGordian al III-lea, caramizi cu inscriptii in latina, varfuri de sageti, vase de lut si diferite scoabe, piroane, carlige metalice. In interiorul castrului exista un muzeu permanent ce expune numeroasele obiecte descoperite pe teritoriul castrului. In prezent, ruinele castrului roman Jidava sunt valorificate turistic de Muzeul Judetean Arges.

Castrul roman de la Pietroasele

Se crede ca acestácastruáa fost construit de catreáimparatuláConstantin cel Mareáin perioada campaniei din anulá332áimpotrivaágotiloráde laánordádeáDunare. In aceasta campanieáarmata bizantina, condusa deáConstantin al II-leaá- fiul imparatului, ii infrange pe goti si, ca urmare, tinuturile de la nord de Dunare reintra pentru o perioada sub stapanire romana.



In castru se instaleazaáLegiunea a XI-a Claudiaávenita de laáDurostorum. Inánecropolaáalaturata castrului s-au descoperitámonedeádin perioada imparatului Constantin al II-lea.

Inásitul arheologicádin apropiere au fost gasite fragmente de olane romane, provenind din reteaua de alimentare cu apa a castrului si asezarii civile din sec. IV p. Hr. precum si o instalatie de aductiune si de distribuire a apei sapata in piatra.

Castrul roman de la Pietroasa (124 m x 158 m), care a fost descoperit in anii '90, cuprinde si baile termale romane inconjurate de zidul sudic de aparare, apartinand deácultura Pietroasa.

Castrul roman Arutela

Castrulároman Arutelaáeste un monument istoric, situat intre localitatileáPausaásiáCaciulata, in punctul äPoiana Bivolariö, langa orasuláCalimanesti, fiind trecut in lista monumentelor istorice din 2004 datand din epoca romana aniiá137ľ138ád.C.

Constructia se gaseste pe malul stang aláOltului, in vecinatateaáManastirii Coziaási in ambianta complexului hidroenergetic Turnu.



Datarea s-a facut pe baza unei inscriptii, descoperita in dublu exemplar in fata a doua din portile castrului, din care rezulta ca acesta a fost construit in vremea imparatuluiáHadrian, de un detasament de arcasi sirieni (Suri Sagittari), in anul 138, din ordinul luiáTitus Flavius Constans, procurator si guvernator militar aláDaciei Inferior.

Ultima moneda, ca datare, descoperita la Arutela, a fost emisa intre anii 220ľ223 d.C. La Arutela a existat si o asezare dacica, care si-a prelungit existenta sub stapanirea romana.

La partea interioara a zidului de aparare sunt construiti o serie de pinteni din piatra, care alcatuiau compartimente menite sa adaposteasca baraci pentru depozite de materiale si grajduri pentru caii trupei, iar deasupra lor se asezau barne de lemn care formau puntea continua pentru drumul de rond al santinelelor.á

Legionarii din castrul Arutela aveau misiunea de a supraveghea, intretine si asigura circulatia pe acest drum spreáTransilvania. Arutela facea parte, alaturi de celelalte castre din jurul MasivuluiáCozia, dintr-o linie de aparare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasa de la rasarit. La nord de castru se afla äpiscul lui Teofilö, pe platoul caruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreapta spre est, la 300 de metri inaltime fata de punctul äPoiana Bivolariö.á

Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea in defileu, catreáDacia Superior, asigurand totodata si urmarirea traficului spreáCastra Traiana (Daesti). Conform constatarilor si dovezilor arheologice, in prima jumatate a secolului III, o revarsare neobisnuita aáOltuluiáa distrus latura de vest aácastrului, determinand retragerea de aici a garnizoanei romane.

Porolissumáa fost un orasáromanádináDacia. Stabilit ca tabara militara in anulá106ád.C., in timpul razboaielor daco-romaneáale luiáTraian, orasul s-a dezvoltat repede prin intermediul comertului cu bastinasiiádaci, si a devenit capitalaáprovinciei romaneáDacia Porolissensisáiná124ád.C. Situl este unul dintre cele mai mari si mai bine pastrate dináRomania. Se gaseste peáMagura Pomatáde pe teritoriul satuluiáMoigrad-Porolissum, respectiv aácomunei Mirsid,ájudetul Salaj.



In anulá106ád.C., la inceputul celui de-al doilea razboi impotriva dacilor, imparatul romanáTraianáa infiintat un punct fortificat pe locul orasului, pentru a apara principalul loc de trecere prináMuntii Carpati. Fortul, costruit initial din lemn pe fundatii de piatra, gazduia circa 5.000 de soldati din trupele auxiliare, transferati dináSpania,áGaliaásiáBritania. Chiar daca numeleáPorolissumápare a avea o origineádaca,áarheologiiáinca nu au descoperit dovezi ale vreunei asezari dace care sa fi precedat fortul roman.

In deceniile urmatoare, fortul a fost marit si reconstruit in piatra (poate in timpul domniei luiáMarcus Aurelius), si o asezare civila s-a dezvoltat in jurul centrului militar. CandáHadrianáa creat noua provincieáDacia Porolissensisá(denumita astfel dupa orasul deja relativ mare) iná124ád.C., Porolissum a devenit centrul administrativ al acesteia.

Sub imparatuláSeptimius Severus, orasul a primit statut deámunicipium, permitandu-le conducatorilor si negustorilor sai sa lucreze in mod independent. Desi romanii s-au retras din Dacia iná271ád.C. subáAurelian, iar orasul a fost abandonat de catre fondatorii sai, dovezile arheologice indica faptul ca a ramas locuit timp de mai multe secole dupa aceasta data.

Desi orasul a fost fondat ca un centru militar in mijlocul unui razboi, se pare ca garnizoana de la Porolissum a coexistat pasnic impreuna cu vecinii lor daci - pe dealurile inconjuratoare, arheologii au descoperit mai multe sate dace care aparent au fost infiintate dupa orasul Porolissum. Exista de asemenea inscriptii mentionand persoane oficiale cu nume daco-romane, indicand o cooperare stransa la nivel politic.

CetateaáTropaeum Traianiáa fost ridicata in urma victoriei lui Traian in fata lui Decebal la o importanta rascruce de drumuri, ce duceau de la Dunare la Marea Neagra, unde se afla o asezare geto-dacica mai veche.

Pana in prezent, numele satului geto-dacic nu se cunoaste. Pe locul fostei asezari geto-dacice, imparatul Traian a infiintat o statiune militara langa care a luat nastere o asezare rurala (vicus)ácu caracter civil alcatuita din populatia locala mai veche si din noii colonisti, in cea mai mare parte veterani asezati si improprietariti. Incepand cu mijlocul secolului al II-lea, asezarea cunoaste o perioada de inflorire economica si culturala devenind un important centru urban. inainte de anul 170 este ridicat la rang deámunicipium.



Monumentul era parte a unui complex, format dintr-un altar funerar, construit in amintirea ostasilor cazuti in batalie ti de asemenea, dintr-un mausoleu, care a fost ridicat in memoria unui ofiter superior roman. Mausoleul a fost descoperit de catre Grigore Tocilescu in anul 1897, in timpul cercetarilor sale arheologice. La nord-vest de comuna Adamclisi, a fost intemeiata, de catre Traian,áCetatea romana Tropaeum Traiani, locuita de familiile veteranilor care au participat la razboaiele dacice ale lui Traian si care au fost colonizati pe acest teritoriu.

Ruinele cetatii au fost identificate, de asemenea, de Grigore Tocilescu in anii 1891 ľ 1909. Este considerata cea mai mare asezare civila romana de pe teritoriuláDobrogei. in jurul anului 170 are loc invazia costobocilor. Mai tarziu, in timpul dinastiei Severilor, vechea incinta este refacuta.

In secolul al III-lea au loc atacuri carpo-gotice astfel ca fortareata construita de Traian e refacutaá ,,din temeliiĺĺ de Constantin cel Mare si Licinius (316). in secolul VI, sub imparatii Anastasius I si Iustinian, cetatea cunoaste ultima sa perioada de inflorire. Viata urbana s-a prelungit in aceasta zona pana la sfarsitul secolului VI ľ inceputul secolului VII.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Radu Zlatian a spus:
26/07/2014 12:21
Ceva este putred.
Cum este posibil ca ţntr-o perioad? de numai 164 ani (ocuparea roman?) dacii s? scorneasc? o nou? limb??
Apoi, trebuie s? ne explice cineva de ce ţn teritoriul care nu a fost cucerit niciodat? de romani ?i pe unde romanii n-au trecut (acest teritoriu este cu mult mai ţntins decÔt cel st?pÔnit de romani) se vorbe?te aceea?i limb? cu cea vorbit? ţn teritoriul ce a fost ocupat.
De ce suntem noi rud? cu vesticii ?i nu ei sut rud? cu noi?
Originea noastr? e latin??
Latini?tii au avut un motiv clar pentru a sus?in latinitatea romÔnilor ?i a teritoriului ocupat de ei, dar ast?zi ţi mai putem crede?
Mai este mult de cercetat.
 
26/07/2014 16:11
Tot ce ati prezentat aici sunt marturii ale cotropirii romane, nu si faptul ca ne tragem din latini.
Poate mai studiati putin si vedeti ca latinii se trag din daci.
Succes !
 
Florin Suteu a spus:
01/08/2014 20:17
noi suntem urmasii DACILOR. de aici incolo putem povesti despre toate influentele din ultimii 2000 de ani; pacat ca nu sunt bani pentru mai multe cercetari, de fapt lipsa de interes al autoritatilor , al societatii romanesti in general pentru acest subiect este ceea ce ne lipseste
 
KeyJobs - Job-uri premium
Miercuri, 05 August 2020, 10:42
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter