Iahtingul, intre lux, pasiune si accize

26 Oct, 11:11 • Redactia DailyBusiness

Ca orice pasiune, necesita sacrificii. Ca orice pasiune de lux, necesita obligatoriu sacrificii de ordin financiar. Dar nu numai: "Nu prea mai ai chef sa faci altceva cu cei dragi. Trebuie sa te imparti", povesteste Ioan Cobzarenco, director general la Coelco Trade, ce inseamna sa detii un iaht.

„Vara, weekendurile si concediile mi le petrec pe mare, asa ca pot spune ca mi s-a schimbat modul de viata”, a spus el pentru DailyBusiness. Cobzarenco este inginer de profesie, iar activitatea firmei pe care o conduce consta in productia si vanzarea de echipamente electrice. In timpul liber, este insa foarte preocupat de ambarcatiunea sa, un velier Beneteau First 24, lung de 7,5 metri, a carui valoare de piata o estimeaza la circa 18.000 euro.

Daca la nivel mondial piata de iahturi valoreaza zeci de miliarde de euro, in Romania ea este inca la un nivel incipient, de cateva milioane de euro. De altfel, mai dinamica decat piata iahturilor este deocamdata piata ambarcatiunilor de mai mici dimensiuni.

Linia de demarcatie dintre iahturi si nave mai mici este conturata in principal de criteriul lungimii ambarcatiunilor. Nu exista insa o parere unitara in piata, lungimea minima de la care o nava poate fi considerata iaht variind, in functie de parerile jucatorilor principali, de la 6-7 metri pana la 10-12 metri. O alta conditie pentru ca ambarcatiunea sa fie considerata iaht este sa aiba cel putin o cabina.

Deocamdata, romanii isi cumpara mai mult barci cu motor sau veliere decat iahturi. Acest lucru se intampla si datorita preturilor evident mai mari ale iahturilor, dar, acuza vanzatorii, si datorita fiscalitatii excesive. Daca pentru barcile de pana in 7 metri lungime nu se percep accize, lucrurile sunt diferite pentru ambarcatiunile care depasesc aceasta lungime, ele fiind considerate obiecte de lux si accizate cu pana la 50%.

Mai putine iahturi, mai multe ambarcatiuni mici

Constantin Anghelescu, reprezentantul relatiei cu presa din cadrul companiei Franco’s Marina este de parere ca politica fiscala a Romaniei ii descurajeaza pe romani sa isi achizitioneze iahturi sau ambarcatiuni pe care sa le inregistreze in tara.

Astfel, el spune ca dealerul pe care il reprezinta nu a vandut in Romania anul acesta nici o ambarcatiune de peste 7 metri lungime.

Anghelescu spune totusi ca Franco’s Marina a vandut pana in 5 iahturi (adica ambarcatiuni de peste 12 metri lungime) unor persoane romane, dar care si-au inregistrat achizitiile in strainatate.

„Nu se poate vorbi de o piata de iahturi in Romania”, considera el, si asta pentru ca nici o persoana nu va accepta sa plateasca accize atat de mari. „Este pacat”, afirma el, pentru ca „exista potential de crestere”. Singura piata de care se poate vorbi la ora actuala este piata ambarcatiunilor mici.

Anghelescu apreciaza ca in ultimii 15 ani pe piata romaneasca s-au vandut aproximativ 13.000 de amabarcatiuni -iahturi si ambarcatiuni mai mici -iar in ultimi doi ani s-au vandut in Romania aproape 1.200 de unitati cu o valoare de aproape 7 milioane de euro. „Cu siguranta piata va creste considerabil in urmatoarelor 3 ani pana la atingerea unor valori mult mai mari, dar doar in masura in care Guvernul Romaniei va revizui sistemul de accizare a acestor produse”, completeaza el.

Piata este in crestere

Totusi, alti dealeri de ambarcatiuni luxoase sunt mai optimisti: „Piata este in crestere, iar cumparatorul roman incepe devine de la an la an mai pretentios si mai sensibil in alegerea unei ambarcatiuni”, este de parere Roxana Dunose, director regional de vanzari in cadrul firmei Neptun Yacht. Dealerul a vandut anul acesta un numar de aproximativ 18 ambarcatiuni dintre care 9 cu o lungime de peste 8 metri. Cea mai scumpa tranzactie a fost vanzarea un Azimut 42 Evolution, la un pret de circa 470.000 de euro. Pretul dupa accizare a ajuns aproape de 1 milion de euro, iar numele cumparatorului nu a fost dezvaluit de oficialul Neptun Yacht.

Unul dintre romanii care si-au achizitionat recent o ambarcatiune de lux este Bogdan Craiciu, general manager la SetEvents, o companie organizatoare de evenimente. Barca lui cu motor valoreaza in jur de 70.000 de euro, are o lungime de 7 metri si este dotata cu o cabina. Placerea de a o conduce este de multe ori insotita de placerea de a socializa, directorul invitand de multe ori in plimbarile sale pe apa prieteni sau parteneri de afaceri.

Este atat de importanta barca de lux in viata posesorului sau? Rolul sau poate fi asemanat cu rolul autoturismului? Sau este o comparatie deplasata? Ioan Cobzarenco de la Coelco Trade explica: „Masina este un mijloc de transport in care 99% este rutina, dar barca este altceva. Imaginati-va ca o viteza de 7-8 km/h, pe mare, este o medie buna. Asta inseamna ca intr-o zi si o noapte de mers parcurgi o distanta pe care cu masina o faci in doua ore. De aici marea diferenta. Cu masina nu iti pasa de directia si forta vantului, de inaltimea valurilor sau daca ploua sau nu”.

Piata romaneasca de ambarcatiuni se dezvolta, desi inca nu a atins un nivel foarte ridicat. Nici jucatori nu sunt deocamdata foarte numerosi. Printre dealerii cei mai cunoscuti in Romania se numara Neptun Yacht, Black Sea Magic, Motors Romselv, Franco’s Marina , NMMarine. Iar producatorii romani sunt si ei la inceput de drum.

Un exemplu este dealerul de ambarcatiuni si motoare Motors Romselv prezent pe piata din 2002, care de anul acesta a inceput sa produca ambarcatiuni sub marca proprie „Black Sea Boats”. „In general, se vand cel mai mult barcile de pescuit si ambarcatiunile intre 5 si 7 metri lungime, care au preturi mai mici”, explica Dan Urcan, inginer-sef la Motors Romselv S.R.L. Motors Romselv distribuie in Romania marcile Jeanneau, Ranieri, Ranger, Larson, si Glastron.

Intretinerea – cateva mii de euro pe an

Dar cum poate fi descris cumparatorul roman de ambarcatiuni de lux? Roxana Dunose ezita sa defineasca un profil foarte detaliat al acestuia: „Stim doar ca este un om puternic financiar, dar iubitor de iahting si de mare, care isi doreste sa se bucure de soare, de navigatie, de pescuit, de senzatia de libertate pe care o are la bordul propriului sau iaht si chiar de coordonarea afacerilor lor din mijlocul oceanului”.

Fie ca doreste sa imbine pasiunea cu relatiile de afaceri, fie ca nu se va plimba niciodata decat cu familia sau prietenii pe ape, un cumparator de barca de agrement sau de iaht va trebui sa isi ingrijeasca cu atentie comoara: Cobzarenco spune ca e greu sa cheltui mai putin de 1.000 de euro pe an pentru a intretine un velier in timp ce Craiciu afirma ca pentru a-si pastra barca intr-o stare buna cheltuie anual 3.000-4.000 de euro.

Pentru Ioan Cobzarenco, care in tinerete a facut iahting de performanta, navigatul reprezinta o provocare. „Pe mare nu exista hotar la care sa te opresti”.

Un rol destul de important in viata unui adevarat iubitor de iahting il ocupa relatiile cu alti impatimiti. Cel mai bun mod de a intalni astfel de oameni este afilierea la un club de profil. Irina Vlad, asistent manager la Yacht Club Regal Romania, explica in cateva cuvinte profilul membrilor clubului: sunt in general barbati, majoritatea de 30-40 de ani – dar si mai in varsta – cu venituri medii, familisti, preocupati de navigatie, dornici sa isi impartaseasca experientele si sa faca schimb de opinii referitor la aspectele tehnice ale ambarcatiunilor.

Clubul numara circa 250 de membri, insa numarul este mare in comparatie cu numarul estimat al proprietarilor de iahturi din Romania, de circa 100 de persoane. Societatea non profit Yacht Club Regal Roman, e autorizata sa sustina cursuri de navigatie necesare pentru obtinerea certificatului international de capacitate – permisul de conducere al unei ambarcatiuni. Si nu toti cursantii aleg sa ramana membrii. Ceea ce e mai interesant este ca nu toti membrii sunt si proprietari de barci sau iahturi: „doar aproximativ 20% din membrii YCRR detin o ambarcatiune”, ne spune Irina Vlad. Printre membrii clubului se numara nume ca MS Regele Mihai I, Constantin Balaceanu-Stolnici, Calin Popescu Tariceanu sau Sergiu Celibidache.

O problema dezbatuta frecvent de catre jucatorii de pe piata este infrastructura destul de saraca pentru navigatia cu iahturi si alte ambarcatiuni de lux. Singurul port privat de agrement din Romania aranjat la „standarde occidentale” este Europa Yacht Club, construit de Ana Hotels in Eforie Nord. Acest port are o adancime de 3 metri si o capacitate de 60 de locuri, astfel ca nu poate gazdui ambarcatiuni prea mari.

Modelul american

Daca in Romania piata ambarcatiunilor este inca in faza de”copilarie”si nu exista multe tranzactii cu iahturi, pe pietele mai dezvoltate economic se poate vorbi de o crestere substantiala. Si asta mai ales pentru ca se construiesc iahturi de dimensiuni tot mai mari, vorbindu-se in acest sens de o noua piata: cea a superiahturilor: ambarcatiuni ce depasesc 30 metri lungime, mai degraba vase de croaziera decat iahturi obisnuite. In aceasta directie se fac investitii mari in porturi capabile sa gazduiasca astfel de vase.

Unul din putinele (inca) astfel de porturi in curs de constructie este Flagstone Island Gardens, „hotel marin” din insula Watson, din Miami. Portul va fi prevazut cu 50 de locuri pentru ambarcatiunile de dimensiuni mari. Printr-o astfel de investitie de 480 milioane de dolari, tinand cont mai ales de faptul ca aceste constructii sunt inca rare in lume, zona Florida de Sud a inceput sa atraga interes (si bani) din partea pasionatilor.

Piata mondiala de iahturi se ridica in anul 2005 la circa 25.000 de metri de constructie, adica aproape 690 de proiecte de iahturi construite sau in constructie, conform studiului Order Book 2005 realizat de publicatia ShowBoats. Cei mai importanti producatori de iahturi sunt grupul Azimut-Benetti (locul 1, cu aproape 2.600 de metri construiti), grupul Feretti, Sunseeker, Rodriguez si Royal Dunship. Tara cu cele mai multe iahturi construite este Italia cu 260 de unitati, adica peste 9.000 de metri construiti, urmata de S.U.A, Olanda, Marea Britanie si Germania.

Conform unei estimari a revistei electronice „Boot.de”, piata globala de iahturi a crescut intre anii 1997 si 2004 cu o rata medie anuala de 5,2% ajungand la 11,7 mld. euro, fata de 8 mld. euro acum noua ani.