Data inceperii lucrarilor coincide cu un studiu realizat, in perioada 1967-1969, de Institutul de Proiectari in Transporturi (IPTANA), studiu dedicat construirii in perspectiva a unei retele de autostrazi. Romania ar fi trebuit sa aiba in prezent circa 3.200 kilometri de autostrada, in loc de numai 314 kilometri, daca ar fi aplicat proiectele elaborate de singurul institut de profil de la acea vreme.
Studiul, citat de Agerpres, tine cont de evolutia in perspectiva a traficului pana la nivelul anului 1990, dar si de reteaua de drumuri nationale existente, sau de evolutia economica si cresterea gradului de motorizare.
Studiul nu a fost urmat pana la capat desi, pe baza lui, au fost incepute, dupa anii 90, lucrarile la Autostrada Bucuresti - Cernavoda, nici azi terminata, si a fost elaborat studiul pentru Autostrada Bucuresti - Ploiesti, din care s-au inspirat in mare masura proiectantii actualei autostrazi Bucuresti - Ploiesti. De asemenea, IPTANA previziona in 1969 si realizarea Autostrazii Ardeal, actuala Autostrada Transilvania.
Inca din ‘69, IPTANA a previzionat actualul Coridor IV de Transport Pan-European, de la Constanta la Bucuresti - Pitesti si apoi pe traseul Pitesti - Sibiu - Deva - Nadlac. Institutul a sustinut inceputul lucrarilor la Autostrada Bucuresti - Pitesti, prima autostrada din Romania.
Amplasata pe coridorul de transport european IV, autostrada are, in prezent, functionale trei segmente: unul de 128 km care leaga Bucurestiul de Pitesti, un alt segment de 17 km care ocoleste orasul Sibiu pe la nord (intre localitatile Selimbar si Sura Mica) si tronsonul Timisoara (Giarmata)-Arad, de 45 km.
In 2005, reparatiile au costat 4 milioane de euro, iar in 2003, alte 14 milioane de euro au fost cheltuite pentru refacerea a 23 de kilometri din autostrada.
In septembrie 2004, la Pitesti au inceput lucrarile de extindere a autostrazii prin realizarea soselei de centura din partea de est a orasului, prelungita cu 11 km pentru descongestionarea circulatiei de pe artera principala care strabate municipiul. Lucrarea de peste 120 milioane de euro a fost realizata de firma italiana ''Astaldi'' si finantata de la bugetul de stat.
Cititi mai mult despre acest subiect pe agerpres.ro.
