Diferentele de religie si cultura ingusteaza accesul romanilor la creditele islamice

Doha Bank, Bank of London and The Middle East si European Islamic Investment Bank si-au anuntat intentia de a patrunde pe piata locala in 2008, ele urmand sa se alature unei alte banci islamice, Blom Bank, care activeaza insa ca sucursala a filialei din Franta.

Astfel, pe piata romaneasca s-ar putea consolida o noua oferta de finantare, cea islamica, care urmeaza cu totul alte norme decat cele europene, respectand legea impusa de Coran, Sharya.

Bancile islamice ar urma sa aduca in Romania si imprumuturile lor traditionale, ce nu se acorda cu dobanda, ci in schimbul unei parti din afacerea debitorului. Romanii ar putea avea insa cu greu acces la aceste credite, din cauza diferentei de mentalitate dintre cultura europeana si cea islamica.

In cazul bancii Bank of London and The Middle East, intregul portofoliu de imprumuturi este alcatuit doar din credite de tip musulman. Celelalte doua banci, Doha si European Islamic Investment Bank, au in oferta atat produsele traditionale musulmane cat si finantari „europene”, cu dobanda si comisioane.

Cum functioneaza finantarile islamice?

„Imprumuturile noastre traditionale respecta norme cu totul diferite de cele europene, conformandu-se legii islamice, Sharya. La noi este interzisa dobanda, ‘riba’. Banca si debitorul devin parteneri in afacere, in sensul ca banca asigura finantarea afacerii imprumutatului, iar debitorul achita creditorului o parte din profitul generat de aceasta, dar nu se stabileste o cota fixa de profit sau o suma fixa pentru rambursarea creditului”, a explicat pentru DailyBusiness Imad Ahmad, reprezentantul Camerei de comert a Irakului in Romania.

Astfel, „Musharaka” este considerat principalul tip de credit care diferentiaza finantarile islamice de cele europene. Banca asigura o parte din finantarea de care nevoie clientul pentru un proiect de afaceri pentru procurarea unui anumit bun, si devine partener in afacere sau tranzactie.

Banca devine partener al imprumutatului cu toate consecintele ce decurg din contractul de colaborare. Institutia de credit primeste o parte din profit, in cazul in care afacerea realizeaza castig, iar daca business-ul esueaza suporta o parte din pierderi.

Sharya interzice totodata islamicilor sa castige din dobanzi de depozite bancare. „Spre exemplu, regele Arabiei Saudite are depozite deschise la bancile din Europa sau America, dar castigul il lasa bancii sau il da persoanelor nevoiase”, explica Imad Ahmad, de la Camera de comert a Irakului.

El sustine ca este putin probabil ca romanii sa aiba acces la produsele traditionale ale creditorilor islamici, in eventualitatea in care acestea si-ar deschide aici sucursale. Desi ar putea fi tentante pentru europeni, finantarile musulmane sunt arareori accesate de acestia, in principal din cauza reticentei bancilor, pe motivul diferentelor de mentalitate dintre cultura occidentala si cea islamica.

„Importul” de produse de creditare islamice in Romania sau alta tara europeana este greu de realizat. „In tarile din orientul apropiat se pot imprumuta bani si fara semnarea unui document in acest sens, iar sumele sunt rambursate pentru ca exista frica de Dumnezeu. Creditele noastre traditionale pot fi acordate oricui, dar diferenta de mentalitate este destul de mare. Imprumutul se bazeaza pe incredere”, sustine Imad Ahmad.

Pentru a intra in Romania, bancile islamice care vor sa-si vanda aici produsele traditionale ar putea fi obligate sa isi adapteze finantarile la normele occidentale, sustine analistul financiar Eugen Radulescu: „Din cate stiu, arabii practica o forma de rambursare, numita hawalla, in cadrul careia nu sunt folosite documente justificative. Aceasta ar fi greu de integrat cu normele europene, unde orice tranzactie bancara trebuie urmarita pentru a se verifica destinatia banilor asa incat sa existe certitudinea ca fondurile nu finanteaza activitati ilicite”.

Pe de alta parte, consultantul financiar Bogdan Baltazar spune ca diferenta de mentalitate ii impiedica pe europeni sa se apropie de acest tip de credite, insa el subliniaza exista unei reticente si de partea cealalta a „baricadei”, adica din partea clientului.

„Majoritatea clientilor bancilor musulmane patrunse in Europa au fost musulmani, europenii fiind oarecum reticenti la acest tip de finantare, deoarece accepta cu greu ca finantatorul sa fie participant la capital”.

Credite islamice, pentru afacerile musulmane

Bancile au acordat aceste finantari traditionale de regula doar partenerilor comerciali de aceeasi religie care se regaseau pe pietele unde finantatorii si-au extins afacerile, a mai spus Baltazar, iar in Romania, situatia ar putea evolua in mod similar.

Spre exemplu, Doha Bank si-a declarat intentia de-a intra in Romania imediat dupa ce Electroputere Craiova a fost achizitionata de Al-Arrab Contracting Company, una dintre cele mai mari companii industriale din Orientul apropiat.

Iulian Urban, de la Clubul Colectorilor, sustine un punct de vedere similar pe blogul sau, unde vorbeste despre dezvoltarea rapida pe care au cunoscut-o intreprinzatorii arabi din Munchen, odata cu sosirea bancilor din Orientul apropiat.

„Intreaga comunitate araba din oras s-a dezvoltat intr-un ritm fantastic, exista cel putin 500 de restaurante indiene, libaneze, puncte de desfacere fast-food”, care au creat locuri de munca pentru circa 6.000 de persoane, spune Urban.

Venirea bancilor islamice nu va „zdruncina” piata

Ce impact ar putea avea patrunderea noilor tipuri de finantare pe piata bancara romaneasca? Desigur, este de asteptat ca prin acest tip de credite islamicii sa atraga o mare parte din clientela araba. Doha si European Islamic Investment Bank vor putea insa concura bancile locale prin produse similare celor oferite de finantatorii autohtoni.

Unele banci din regiunea Golfului, in special cele din statele mai liberale, au in portofoliu si imprumuturi de tip „european” cu dobanda si comision.

„Bancile din Egipt sau Iordania, spre exemplu, accepta perceperea sau plata dobanzilor, spre deosebire de alte tari arabe mai fundamentaliste, precum Arabia Saudita”, explica Imad Ahmad.

Analistul financiar Bogdan Baltazar este de parere insa ca, indiferent ce fel de finantari ar oferi islamicii in Romania, impactul asupra pietei bancare locale va fi minor, acestia neputand acapara o cota consistenta.