Moody’s a luat o decizie care reflectă, în principal, îmbunătăţirea relaţiilor dintre Ungaria şi Uniunea Europeană, precum şi progresele înregistrate în domeniul combaterii corupţiei, al independenţei justiţiei şi al controlului asupra achiziţiilor publice, potrivit informaţiilor publicate de Moody’s şi citate de Investing.com.
Moody’s a revizuit totodată la „stabilă” perspectiva ratingului Băncii Naţionale a Ungariei şi a confirmat calificativul Baa2, în condiţiile în care profilul de credit al instituţiei este strâns legat de cel al statului.
Un factor important în evaluarea Moody’s îl reprezintă schimbarea relaţiei Budapestei cu instituţiile europene, după schimbarea guvernului în mai 2026 şi adoptarea unui pachet de reforme anticorupţie şi în domeniul justiţiei.
Printre măsurile menţionate se numără consolidarea Autorităţii pentru Integritate, desfiinţarea Oficiului pentru Protecţia Suveranităţii, aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) şi întărirea mecanismelor de control al achiziţiilor publice.
Reformele au vizat deficienţe instituţionale care au determinat anterior suspendarea unor fonduri europene destinate Ungariei.
În octombrie, autorităţile europene au deblocat fonduri de coeziune în valoare de 4,2 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1,9% din PIB-ul Ungariei din 2025.
Alte 10 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă ar putea fi plătite până la sfârşitul anului, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor stabilite de Comisia Europeană.
Reluarea accesului la finanţarea europeană ar urma să susţină investiţiile publice şi să reducă presiunea asupra necesarului de finanţare a statului de pe pieţele interne şi internaţionale.
Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor s-a reflectat deja în reducerea costurilor de finanţare ale Ungariei, ceea ce oferă autorităţilor mai mult spaţiu pentru consolidarea bugetară.
Moody’s estimează că deficitul bugetar va scădea de la 7,2% din PIB în 2026 la 5% în 2027 şi la 4% în 2028. Ajustarea ar urma să fie susţinută de dispariţia unor cheltuieli cu caracter temporar, reducerea cheltuielilor ministerelor şi renegocierea unor contracte de concesiune.
Datoria publică este estimată să ajungă la 77,4% din PIB în 2026 şi să se menţină la acest nivel în 2027, înainte de a coborî la aproximativ 76% din PIB până în 2030. În acelaşi timp, cheltuielile cu dobânzile ar urma să scadă de la aproximativ 9% la 8% din veniturile bugetare.
În privinţa perspectivelor economice, agenţia anticipează o accelerare a creşterii PIB-ului real de la 1,7% în 2026 la 2,2% în 2027 şi 2,8% în 2028. Revenirea încrederii consumatorilor şi investiţiile finanţate din fonduri europene ar urma să susţină avansul economiei.
Totuşi, măsurile de consolidare fiscală programate pentru 2027 ar putea reduce creşterea economică cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, potrivit estimărilor agenţiei.
Menţinerea ratingului la Baa2 arată că Ungaria continuă să aibă vulnerabilităţi structurale, în pofida îmbunătăţirii perspectivei. Printre acestea se numără nivelul ridicat al datoriei publice, capacitatea relativ redusă de rambursare a acesteia şi dependenţa economiei de cererea externă, în special de evoluţia economiei Germaniei.
Obiectivul Ungariei de a îndeplini criteriile de aderare la zona euro până în 2030 reprezintă un reper pentru politica economică pe termen mediu. Atingerea acestuia va necesita însă continuarea consolidării fiscale după 2027 şi creşterea productivităţii, în condiţiile în care măsurile concrete pentru atingerea acestor obiective nu sunt încă definite în totalitate.
Calificativul Baa2 se situează în categoria investment grade, adică a ratingurilor recomandate investiţiilor, cu două trepte deasupra pragului minim al acestei categorii în nomenclatorul Moody’s. Prin urmare, Ungaria nu se afla în categoria investiţiilor speculative, aşa-numita categorie junk, nici înainte de revizuirea perspectivei.
Citește și: Ungaria propune extinderea Grupului de la Visegrad: România, Austria și Germania, printre statele vizate