Europa iese din recesiune, Romania mai asteapta: Bancile n-au bani sa sustina dezvoltarea

Pietele din Europa au inceput sa-si revina, iar in mod normal Romania ar trebui sa urmeze sirului de piete iesite din recesiune, in conditiile in care peste 70% din relatiile comerciale externe ale noastre sunt cu tari din Europa.

Primul impuls de revenire este normal sa fie dat la nivelul pietei locale prin legaturile comerciale cu Europa. Reprezentanti ai exportatorilor declarau recent ca partenerii externi i-au contactat deja pentru incheierea de contracte comerciale. Noua situatie a readus firmele exportatoare in fata unei mai vechi probleme: bancile nu pot sau nu sunt dispuse sa finanteze aceste contracte.

Oamenii de afaceri sustin ca finantarile de la banci ar trebui sa reporneasca, in conditiile in care, avand contracte comerciale ferme, companiile isi vor putea cu siguranta onora datoriile. Bancile au insa alta parere.

O femeie a fost înșelată de escroci în numele Băncii Naționale. ”Era să pierd 17.000 de lei”

Mare atenție cui oferi datele personale și cele bancare! Escrocii online și-au schimbat tactica în ultima perioadă, iar în prezent sună și pretind că sunt…

Tren metropolitan la Cluj, investiţie de 10 milioane de euro

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj anunţă că se asociază cu municipiul Cluj-Napoca şi cu şapte comune învecinate pentru realizarea trenului metropolitan, din bugetul judeţului şi din…

Maria Grapini, sefa Fepaius, patronatul firmelor din industria usoara, a declarat pentru DailyBusiness.ro ca revenirea pietelor vestice trezeste sperante mari firmelor de textile, in conditiile in care peste 70% din contractele comerciale ale acestora sunt incheiate cu firme din Europa.

„Revenirea Frantei si Germaniei din recesiune creeaza perspective foarte bune pentru business-ul nostru, si speram ca incepand din septembrie sa vedem revigorarea afacerilor. Iunie si iulie au fost pentru noi luni moarte”, a spus Maria Grapini.

Aceasta a declarat insa ca, desi perspectivele afacerile din industria usoara s-au imbunatatit mult in ultimul timp, atitudinea bancilor fata de firmele din domeniu a ramas neschimbata.

„Bancile impun in continuare conditii stricte pentru firmele din textile, cer ca acoperirea cu garantii a creditului sa fie in proportie de 150%, iar contracte comerciale sa fie incheiate pe termen lung, asa incat sa existe garantia ca firmele vor avea de unde rambursa creditele”, a spus Grapini, care crede ca cerintele bancilor sunt absurde in noile conditii economice, cand contractele se incheie de regula pe un termen foarte scurt. Sefa Fepaius a declarat ca, in aceste conditii, multe din firmele din industria usoara, in special IMM-urile, care au fost grav afectate de criza, nu se mai califica pentru imprumuturi.

Nici in privinta dobanzilor percepute de banci firmelor din industria de textile lucrurile nu s-au schimbat mult in ultimul timp, in conditiile noilor perspective de piata.

Conoscatorii mediului bancar sustin insa ca, desi revigorarea economica din vest ar trebui sa fie pentru bancile locale o oportunitate extraordinara pentru a relua finantarile catre mediul corporate local, la costuri convenabile pentru firme, sistemul bancar nu poate da drumul la credite pentru ca trece printr-o mare criza de lichiditate.

Vlad Selaru, care a facut pana acum cateva luni parte din boardul Bank of Cyprus Romania, ocupand functia de director general adjunct, a declarat pentru DailyBusiness.ro ca bancile sunt in imposibilitate de a finanta companiile, in conditiile in care cea mai mare parte din lichiditatile lor este blocata in piata imobiliara, grav afectata de criza.

„Cred ca la nivel de sistem bancar, in cadrul finantarilor corporate, o pondere de 40-50% din creditele la sold reprezinta imprumuturi imobiliare, acordate atat pentru proiecte rezidentiale, cat si pentru spatii industriale sau de birouri. In prezent, aproximativ 30% din aceste credite sunt cu intarzieri, ceea ce creeaza mari probleme de lichiditate bancilor”, a declarat Selaru, care se ocupa in prezent de administrarea unei firme de productie.

Investitiile majore facute in segmentul imobiliar, sustinute puternic de banci, sunt demonstrate si de o statistica prezentata recent de firma de consultanta imobiliara Colliers, care releva ca spatiile de birouri livrate pe piata in S1 au depasit cu 25% suprafata livrata in intreg anul 2008.

„Inainte de criza au fost achizitioante prin credite multe spatii de birouri ce urmau sa fie date spre inchiriere si, acum, odata cu aparitia crizei, au ramas neocupate. In conditiile in care nu pot inchiria, proprietarii pot cu greu onora creditele”, a atras atentia Selaru.

In plus, lichiditatea bancilor este in mare parte absorbita de sectorul public, care continua sa concureze puternic segmentul privat.

Cea mai mare parte a rezervelor minime obligatorii in valuta eliberate de banca centrala au fost absorbite de imprumuturile realizate de Ministerul de Finante, care are nevoie de bani pentru finantarea deficitului bugetar. Nevoia de finantare a sectorului public a crescut exponential in ultimul timp, in conditiile in care, pe fondul crizei, veniturile bugetare au scazut considerabil, iar la finele lui iulie creditul guvernamental inregistra o majorare anuala de 300%.

Daca bancile nu pot ajuta companiile cu imprumuturi, patronatele au incercat sa gaseasca o solutie alternativa pentru criza de lichiditate a companiilor, sugerand scutirea firmelor de la plata principalului creditului, pentru o perioada de un an. Propunerea, prezentata de Mircea Geoana, seful Partidului Social Democrat (PSD), a fost sustinuta atat de comunitatea oamenilor de afaceri, cat si de banca centrala.

Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, sustine ca solutia ar putea conveni atat bancilor, cat si intreprinzatorilor.

„Bancile au la randul lor probleme cu creditele nerambursate si nu le poate nimeni determina sa finanteze afaceri pe care le considera riscante. In schimb, solutia scutirii de la plata creditului poate fi una convenabila”, a mentionat Pogonaru.

Chiar si aceasta solutie s-ar putea resimti insa acut la nivelul lichiditatii bancare, sustin unii finantatori. Daca bancile ar scuti intreprinderile mici si mijlocii de plata principalului la credite, pe o perioada de un an, asa cum a propus marti Mircea Geoana, presedintele Senatului, atunci ele ar ramane fara lichiditate, a spus recent pentru DailyBusiness.ro Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al bancii UniCredit Tiriac.