Cifra este "aproape dubla fata de cei care considera ca merg intr-o directie gresita, cu un procent de 24%".
Pe de alta parte, cand vine vorba despre credibilitate, emisiunile de stiri ale TVR 1 se situeaza sub cele prezentate de Pro TV, cu un procent de 64%, in timp ce postul generalist a obtinut 65% din increderea telespectatorilor. Pe de alta parte, TVR sta mai bine la acest capitol decat Antena1, care a obtinut un procent de 61%.
De asemenea, cand vine vorba de emisiunile de stiri preferate ale romanilor, 25% dintre cei care au participat la sondaj au spus Stiri Pro TV, 23% Observatorul Antena1, iar 20% Telejurnalul TVR1, urmat de Realitatea TV, cu 10%.
Potrivit aceluiasi sondaj, cele mai bune stiri sunt prezentate tot la PRO TV, considera 32% dintre participantii la acelasi studiu, in timp de 23% dintre ei au mentionat TVR la acest capitol.
TVR sta bine la capitolul obiectivitate
In acelasi timp, TVR a obtinut punctaje mai bune fata de alte televiziuni cand vine vorba de obiectivitate (66%), impartialitate (53%) si respecta agenda cetateanului (71%).
„Acest studiu sociologic face parte dintr-o serie de consultari demarate de TVR in aceasta toamna, atat pe plan extern, cat si pe plan intern, pe toate palierele de management si executie. Aceste consultari stau la baza proiectului TVR de reformulare a misiunii sale publice”, se arata intr-un anunt al Televiziunii Publice.
Sondajul de opinie a fost realizat de CURS, la solicitarea TVR, in luna octombrie, pe un esantion reprezentativ la nivel national de 1.102 respondenti cu varste de 18 ani si peste, marja de eroare ±3%.
Alexandru Lazescu, amenintat cu demiterea de catre Boc
Concluziile studiului au fost prezentate in contextul in care, recent, premierul Emil Boc a lansat o serie de acuze la adresa conducerii institutiei.
"N-a facut restructurarile pe care trebuia sa le faca, nu are un plan, n-a facut nimic. Ar trebui sa-l (n.r. presedintele TVR, Alexandru Lazescu) mai chemati sa-l scuturati la comisie si apoi mai vedem, putem sa-l si schimbam", a declarat premierul Emil Boc.
Afirmatiile au fost facute pe fondul subiectului fondurilor de care beneficiaza Televiziunea Publica, in contextul bugetul de stat pe 2012.
Pe de alta parte, Alexandru Lazescu a declarat azi, prin intermediul unui comunicat de presa care prezinta rezultatele cercetarii de credibilitate a TVR, ca „unul dintre obiectivele actualului management a fost, de la bun inceput, recastigarea reputatiei si cresterea gradului de incredere din partea publicului”.
Presedinte-Director General al TVR a daugat ca „am constatat - empiric in prima faza, apoi, in urma unui sondaj la nivel national, in cea de-a doua - faptul ca romanii au incredere in TVR. Vom construi pe acest fundament al increderii si ne propunem ca, odata cu definirea si comunicarea explicita a valorilor si a misiunii TVR, platitorii de taxa tv, pe de o parte si angajatii TVR, pe de alta parte, sa se regaseasca si mai mult in ceea ce Televiziunea Romana ofera publicului”.
Galerie Foto
La randul sau, Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a declarat ca atunci „cand vorbim de valorile televiziunii publice, avem cel putin doua perspective: cea institutionala - care porneste de la profesionisti, de la standarde, de la principii - si cea a publicului, care are o perceptie proprie asupra a ceea ce inseamna interes general”.
Reprezentanta CJI a mai adaugat ca pentru a-si exercita eficient mandatul public, TVR trebuie sa se plaseze la confluenta acestor doua perspective.
TVR nu trebuie sa ajunga in situatia in care oamenii o privesc cu respect, dar nu-i urmaresc programele Ioana Avadani, director CJI
Declaratiile facute pe fondul posibilei schimbari a sefului TVR au starnit si reactia jurnalistului Catalin Tolontan, care sustine ca problema consta in „disproportia finantarii publice a celor doua entitati publice (n.r. Televiziunea si Radioul public) fata de restul presei din Romania in acesti ani de criza”.
„Se discuta din nou despre schimbarea sefului TVR. Acum e Andi Lazescu, au fost si altii. Dar nu asta e problema, ci disproportia finantarii publice a celor doua entitati publice fata de restul presei din Romania in acesti ani de criza. Am mai scris-o: televiziunea si radioul public cheltuiesc intr-un an, impreuna, aproape 300 de milioane de euro. Enorm! 100 de milioane merg doar la Radio Romania. Fabulos! De cel putin cinci ori mai mult decat toate celelalte radiouri din Romania la un loc”, potrivit lui Tolontan.
Jurnalistul s-a aratat de acord cu faptul ca “a acoperi pe verticala si pe orizontala viata dintr-o tara e scump si ca asta trebuie sa faca posturile publice. Dar costurile sunt enorme si realizarile jurnalistice si de serviciu public sunt mici sau, atunci cand exista, dintre miile de angajati unii fac si treaba de calitate si de valoare, raman izolate acolo”.
Pierdere de 162 milioane de lei in 2010
Televiziunea Romana a inregistrat in 2010 o pierdere de aproape 162 de milioane de lei, in crestere de la 48 de milioane de lei, cat avea la sfarsitul lui 2009.
Tot anul trecut, TVR a avut venituri de 571 de milioane de lei si cheltuieli de 733 de milioane.
Din aceasta suma, 77 de milioane de lei reprezenta deficitul inregistrat la preluarea mandatului de catre actualul Consiliu de Administratie, respectiv iulie 2010, se arata in raportul de activitate al institutiei.
"Amplificarea deficitului in 2010 a fost generata, in proportie covarsitoare, de cauze asupra carora actualul CA nu a avut parghii de influenta, fiind vorba despre angajamente de plata anterioare si penalitati la sumele neplatite la termenele scadente aferente acestor angajamente. Chiar si in aceste conditii, am consemnat la sfarsitul anului o scadere a cheltuielilor angajate in semestrul 2/2010 in raport cu semestrul 1/2010", se arata in acelasi raport.
In ceea ce priveste pierderile, raportul arata ca principalele surse ale amplificarii acestora, in anul 2010, au fost licentele pentru sport, de la 33 miloane lei in 2009 la peste 101 milioane lei anul trecut, diferente de curs valutar nefavorabile, de la 3,5 milioane lei in 2009 la 16,3 milioane lei in 2010, penalitati bugetare, in crestere de la 5 milioane lei in 2009 la 31 milioane lei in 2010.
