Adrian Codirlașu, CFA România: „Țara noastră nu va intra în zona euro mai devreme de 10 ani”

Adrian Codirlașu a spus: „Mai degrabă de 10 ani nu văd” posibilitatea aderării României la zona euro, și a făcut referire la perspectiva de reducere a deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.

Adrian Codirlașu a arătat că România îndeplinea în perioada 2016-2017 criteriile necesare pentru a putea solicita intrarea în mecanismul european al cursului de schimb, ERM II, considerat etapa premergătoare adoptării euro.

„Acum suntem într-o situație cu o datorie publică nesustenabilă și care crește într-un ritm accelerat”, a spus Codirlașu, adăugând că România este deja pe locul patru în Europa în ceea ce privește ponderea în PIB a cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice.

Potrivit acestuia, principala problemă a României este politica fiscală, iar reducerea deficitului trebuie să fie una sustenabilă, nu limitată la un singur an.

„Soluția problemelor României este fiscală, de la partea de fiscalitate ni se trage situația în care am ajuns”, a afirmat președintele CFA România.

El a spus că la nivelurile actuale ale deficitului bugetar, datoria publică va continua să crească și că reducerea deficitului este esențială pentru stabilizarea finanțelor publice.

Codirlașu a susținut că aderarea la zona euro ar reduce riscul ca ajustarea dezechilibrelor fiscale să fie transferată asupra populației prin inflație și deprecierea monedei naționale.

„Inflația e un alt mod de a impozita cetățenii”, a spus el, explicând că inflația erodează puterea de cumpărare și valoarea economiilor.

În opinia sa, adoptarea euro ar aduce pentru populație o mai mare stabilitate a economiilor, precum și costuri mai reduse de finanțare.

„Bulgarii se împrumută de poate trei-patru ori mai ieftin decât românii”, a afirmat Codirlașu, punând diferența în principal pe seama apartenenței Bulgariei la zona euro.

Bulgaria a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro.

Codirlașu a subliniat însă că nivelul mai redus al prețurilor unor produse, inclusiv al carburanților, în Bulgaria nu este o consecință directă a introducerii euro, ci ține în principal de fiscalitate. El a arătat că accizele și alte taxe sunt mai reduse în Bulgaria decât în România.

În ceea ce privește Polonia și Cehia, două economii din regiune care nu au adoptat euro, Codirlașu a spus că România nu se află într-o poziție comparabilă cu acestea.

„Polonezii sunt mult mai avansați decât noi, economia e mult mai solidă”, a afirmat el, adăugând că și Cehia are o economie mult mai apropiată de nivelul economiilor occidentale.

Potrivit lui Codirlașu, avantajul unei politici monetare proprii, invocat uneori ca argument împotriva aderării la euro, reprezintă în cazul României inclusiv posibilitatea ca deprecierea monedei și inflația să transfere costul dezechilibrelor asupra populației.

„Din perspectiva cetățeanului, nu au ce dezavantaje să fie. Dimpotrivă, inflație mai mică pentru el și faptul că economiile nu își pierd valoarea”, a spus analistul financiar.

Codirlașu a atras atenția că simpla declarație politică privind aderarea la zona euro nu este suficientă pentru ca un astfel de obiectiv să fie credibil

„Ca să fie credibilă o țintă, nu e suficient ca politicienii de la noi să spună că doresc să aderăm la zona euro, ci trebuie să facem pași concreți”, a spus el.

În opinia sa, România ar trebui să discute cu Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană pentru stabilirea unui plan concret de aderare, cu obiective și termene asumate.

„Ar trebui noi să abordăm autoritățile europene, Comisia și Banca Centrală Europeană, să stabilim împreună cu ele un plan. Atunci e credibil acel plan”, a afirmat Codirlașu.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care președintele Nicușor Dan a susținut necesitatea unui acord politic privind aderarea României la zona euro, începând cu următorul guvern.