Analist financiar: Scăderea inflației confirmă începutul dezinflației, dar revenirea la ținta BNR va dura

Încetinirea inflației în luna iunie reprezintă un semnal pozitiv pentru economia României și confirmă începutul unui proces de dezinflație, însă nu înseamnă că presiunile inflaționiste au dispărut, avertizează Flavius Valentin Jakubowicz, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Potrivit acestuia, reducerea ritmului de creștere a prețurilor este în mare parte rezultatul unor factori statistici și al ieftinirii energiei și combustibililor, în timp ce inflația din sectorul serviciilor continuă să rămână ridicată și reprezintă principala provocare pentru perioada următoare, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Germania își majorează masiv bugetul apărării și vrea să atingă ținta NATO cu șase ani mai devreme

Analist financiar: Scăderea inflației confirmă începutul dezinflației, dar revenirea la ținta BNR va dura

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,42%, de la 10,85% în luna mai. În același timp, prețurile au rămas aproape neschimbate față de luna precedentă, înregistrând un avans de doar 0,06%, ceea ce indică o temperare vizibilă a ritmului de scumpire. Evoluția a fost influențată în principal de reducerea prețurilor la carburanți și de ieftinirea sezonieră a unor legume și fructe.

Analistul financiar subliniază însă că această evoluție trebuie interpretată cu prudență, deoarece nu toate componentele inflației urmează aceeași tendință. Scăderea ratei anuale este determinată în mare măsură de efectele de bază și de diminuarea impactului pe care l-au avut în ultimul an scumpirile la energie și combustibili. Pe măsură ce majorările de preț generate de eliminarea plafonării energiei electrice din vara anului 2025 ies din baza de comparație, este de așteptat ca inflația anuală să continue să se reducă și în a doua jumătate a anului.

Cu toate acestea, Jakubowicz atrage atenția că este vorba mai degrabă despre o „dezinflație statistică”, adică o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor, și nu despre o dispariție a presiunilor inflaționiste din economie. În opinia sa, cele mai persistente probleme se regăsesc în sectorul serviciilor, unde prețurile continuă să crească într-un ritm mult peste media generală.

Serviciile s-au scumpit cu 13,67% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în interiorul acestei categorii se remarcă majorări importante ale chiriilor, care au depășit 40%, precum și creșterea costurilor pentru utilitățile locale, de aproximativ 16%. Aceste evoluții reflectă o inflație de tip inerțial, alimentată de costurile salariale mai ridicate și de așteptările inflaționiste deja integrate în prețurile practicate de companii. Spre deosebire de prețurile la energie sau combustibili, aceste componente se ajustează mult mai lent.

În același timp, datele INS arată că mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, iar alimentele au înregistrat o creștere anuală mai moderată, de 5,75%, ceea ce confirmă faptul că presiunile inflaționiste nu mai sunt distribuite uniform în economie.