Belarus aderă la „Consiliul de Pace” inițiat de Donald Trump. Decizia stârnește critici și îngrijorări în Occident

Belarus a aderat oficial la inițiativa internațională „Board of Peace” (Consiliul de Pace), lansată recent de președintele american Donald Trump, o decizie care a generat controverse și critici în rândul statelor occidentale. Intrarea Belarusului în această structură este privită cu scepticism, în special din cauza regimului autoritar condus de Alexandr Lukașenko, a situației drepturilor omului din țară și a alianței strânse cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

Te-ar mai putea interesa și: Aeroportul din Vilnius, din nou paralizat. Baloane suspecte reînchid traficul într-o zonă tensionată la granița cu Belarus

Belarus aderă la „Consiliul de Pace” inițiat de Donald Trump. Decizia stârnește critici și îngrijorări în Occident

Anunțul aderării a fost făcut public pe platforma X (fostul Twitter) de reprezentanții „Board of Peace”, care au transmis că „salută Belarusul ca membru fondator al organizației noastre internaționale în creștere”. Totuși, rămâne neclar dacă autoritățile de la Minsk au achitat taxa de 1 miliard de dolari, necesară pentru obținerea statutului de membru permanent în cadrul Consiliului, potrivit informațiilor citate de Euronews.

Ministerul de Externe al Belarus a reacționat oficial, declarând că țara este „pregătită să joace un rol activ în conturarea unei noi arhitecturi de securitate globală și regională”. Autoritățile belaruse susțin că această nouă arhitectură ar trebui să se bazeze pe respect reciproc și pe recunoașterea intereselor naționale ale statelor participante, prezentând aderarea ca pe o oportunitate de implicare diplomatică la nivel internațional.

Cu toate acestea, decizia vine într-un context sensibil. Regimul Lukașenko se află sub sancțiuni internaționale severe, impuse de Uniunea Europeană începând cu anul 2020, după alegerile prezidențiale considerate fraudate și reprimarea violentă a protestelor anti-regim. Situația Belarusului s-a deteriorat și mai mult în 2022, când Minsk a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus pentru a lansa invazia pe scară largă a Ucrainei.

Deși Statele Unite au ridicat parțial unele sancțiuni în schimbul eliberării unor deținuți politici, îngrijorările legate de controlul strict exercitat de Lukașenko asupra statului, de lipsa libertăților civile și de relația sa apropiată cu Vladimir Putin persistă. În acest context, Rusia a desfășurat recent pe teritoriul Belarusului sisteme de rachete hipersonice Oreshnik, capabile să transporte focoase nucleare, ceea ce a amplificat temerile privind securitatea regională.

Inițiativa „Board of Peace” a fost lansată oficial săptămâna trecută, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Donald Trump a semnat carta fondatoare în prezența mai multor lideri internaționali, printre care președintele Argentinei și premierul Ungariei. Trump a declarat atunci că obiectivul principal al proiectului este „pacea în lume”.

Mai multe state europene, inclusiv Franța, Germania, Norvegia și Suedia, au refuzat invitația de a se alătura inițiativei. Oficialii și experții din aceste țări susțin că structura este lipsită de transparență, că regulile sale de funcționare nu sunt clare și că există riscul ca „Board of Peace” să ofere legitimitate internațională unor lideri autoritari, sub pretextul medierii conflictelor.