Bolojan cere răspundere politică pentru miniștri și secretari de stat dacă România pierde bani din PNRR

Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că va exista o „răspundere politică” clară pentru miniștri și secretari de stat în cazul în care România va pierde fonduri europene, inclusiv prin posibile revocări din funcție. El a subliniat că această măsură vizează responsabilizarea celor care coordonează reformele și investițiile prevăzute în cererile de plată transmise Comisiei Europene, pentru a evita pierderile financiare ale țării, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan: Țintă de deficit de 6,2% în 2026, în discuțiile cu Moody’s. Guvernul mizează pe investiții și consolidare fiscală

Bolojan cere răspundere politică pentru miniștri și secretari de stat dacă România pierde bani din PNRR

Conform comunicatului Guvernului, reuniunea, condusă de Bolojan împreună cu Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a analizat stadiul implementării reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate și soluțiile propuse pentru remedierea acestora. Au fost discutate în special cererile de plată 3 și 4, deja transmise Comisiei Europene, precum și pregătirea cererilor de plată 5 și 6 care urmează să fie depuse până la sfârșitul acestui an.

Premierul Bolojan a cerut ministerelor implicate să accelereze ritmul de lucru și să depășească eventualele blocaje pentru ca angajamentele asumate de România să fie puse în aplicare până la 31 august. De asemenea, a cerut ca plățile pentru facturile aferente lucrărilor realizate în cadrul proiectelor PNRR să nu mai fie întârziate. Prim-ministrul a precizat că răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două tipuri: politică pentru miniștri și secretari de stat, și administrativă pentru personalul din aparatul de stat, subliniind că directorii și angajații care încasează sporuri pentru fonduri europene nu trebuie să beneficieze de aceste sume dacă România pierde bani din PNRR.

Dragoș Pîslaru a evaluat detaliat stadiul țintelor și jaloanelor cu reprezentanții ministerelor responsabile și a cerut ca fiecare minister să transmită până la sfârșitul săptămânii informații actualizate și un calendar al activităților pentru a avea o imagine clară asupra implementării proiectelor. Pîslaru a amintit că, dacă anul trecut absorbția din PNRR a crescut de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni ritmul trebuie să fie și mai intens, pentru a dubla suma absorbită.

În cadrul reuniunii s-a discutat și asigurarea fondurilor necesare pentru contribuția României la proiectele PNRR. Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a menționat că bugetul pe 2026 va asigura cofinanțări cu 70% mai mari decât anul precedent, totalizând aproximativ 73 de miliarde de lei. El a subliniat că autoritățile locale vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie, facilitând astfel implementarea proiectelor PNRR la nivel local.

La întâlnire au participat, pe lângă prim-ministru și Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat coordonatori de reforme și investiții, precum și membri și invitați permanenți ai Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Guvernul a reamintit că România are în total șase cereri de plată, ultimele două – 5 și 6 – urmând să fie transmise în acest an, iar cererea finală trebuie trimisă până la 30 septembrie. Cererea 5 va include 28 de ținte și jaloane pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă, iar cererea 6 va conține 151 de ținte și jaloane pentru ambele componente, rambursabilă și nerambursabilă.

Până în prezent, România a depășit peste jumătate din valoarea totală a PNRR, respectiv 50,08%, și a primit în total 10.722.201.578 euro, din care 6.402.360.157 euro pentru componenta nerambursabilă și 4.319.841.421 euro pentru componenta rambursabilă, sumă ce include prefinanțarea și plățile aferente cererilor de plată 1 și 2 și parțial cererea 3.