Călin Georgescu iese de sub controlul judiciar și poate circula liber în afara României

Decizia Tribunalului București este definitivă, astfel că Călin Georgescu este eliberat de toate interdicțiile impuse în ultimul an, inclusiv de restricția de a părăsi țara.

„În temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) rap. la art. 206 Cod procedură penală, admite contestaţia formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin împotriva încheierii pronunţate de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 26.03.2026, în dosarul nr. 24185/299/2025/a3.”

„Desfiinţează în parte încheierea din data de 26.03.2026, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în dosarul nr. 24185/299/2025/a3 şi rejudecând: În temeiul art. 362 rap. la art. 208 alin. (3) şi (5) Cpp cu ref. la art. 202 şi art. 211 Cpp, constată legalitatea măsurii preventive a controlului judiciar dispuse faţă de inculpatul sus-menţionat. În baza art. 242 alin. (1) Cpp dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menţionat. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.

Călin Georgescu, trimis în judecată pentru promovarea cultului criminalilor de război și propagandă extremistă în cinci acte distincte

Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General, fiind acuzat că a promovat în mod public cultul persoanelor responsabile de infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și că a răspândit în mod continuu idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în cinci acte materiale distincte.

Anchetatorii arată în rechizitoriu că, între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025, Călin Georgescu a promovat în mod repetat, prin diferite mijloace, idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, inclusiv la datele 16 iunie 2020, septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025.

”În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa”, susţin procurorii.

Citește și: Instanța din București dispune începerea judecății în dosarul Georgescu–Potra