CCR amână spre finalul anului decizia privind pensiile speciale ale magistraților

Biroul de presă al CCR a anunțat oficial că obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a fost amânată pentru 28 decembrie ora 13.00.

Curtea Constituțională a Românei (CCR) a discutat, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiției  în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților, informează Agerpres.

Judecătorii Instanței Supreme au decis, vineri, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect de reformă a pensiilor magistraților.

Convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, magistrații și-au exprimat poziția față de proiectul care vizează regimul pensiilor speciale ale judecătorilor și procurorilor. Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru sesizarea CCR.

Instanța Supremă își fundamentează sesizarea pe o serie de argumente de neconstituționalitate

Potrivit magistraților, legea discriminează judecătorii în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, afectează grav independența justiției și elimină, în fapt, pensia de serviciu pentru magistrați.

Documentul invocă, de asemenea, încălcarea standardelor internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO, nerespectarea caracterului obligatoriu al deciziilor CCR, precum și folosirea unor termeni ambigui și existența unor lacune normative care contravin cerințelor de claritate și previzibilitate ale legislației într-un stat de drept.

Citește și: ICCJ sesizează CCR privind legea pensiilor magistraților. Modificările, puse sub semnul întrebării

„Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanța Supremă.

Potrivit ICCJ, legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage (alți beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre, în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

„Din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi).”

„Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.”

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei

Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei.

„Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal, doar în ce privește magistrații”, apreciază ICCJ.

Guvernul a adoptat un proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din ultima indemnizație netă primită.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de ICCJ.

CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Citește și: LIVE Bolojan susține vineri o conferință de presă. Raportul privind criza apei, moțiunea de cenzură și sesizarea ÎCCJ la CCR