CCR urmează să decidă asupra contestației ÎCCJ privind reforma pensiilor magistraților

Legea prevede creșterea în următorii 15 ani a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la cea standard, de 65 de ani, și că pensiile lor nu pot depăși 70% din valoarea salariului net în ultima lună de activitate.

Instanța Supremă consideră că este încălcată independența justiției, iar magistrații ar fi discriminați față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu

Contestația Înaltei Curți a fost depusă la începutul lunii decembrie, după ce prim-ministrul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a legii.

Citește mai mult: ICCJ sesizează CCR privind legea pensiilor magistraților. Modificările, puse sub semnul întrebării

Noul proiect diferă de forma respinsă anterior de Curtea Constituțională printr-un singur element, respectiv extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, față de 10 ani în primul proiect.

Primul proiect de lege care modifica regulile de pensionare ale magistraților și nivelul pensiilor a fost respins de Curtea Constituțională, tot în urma unei sesizări a ÎCCJ, motivul fiind că Guvernul nu a așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de asumarea răspunderii în Parlament.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că, pe lângă considerentele de echitate socială, realitatea economică impune ajustarea condițiilor și vârstelor de pensionare pentru toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților este stabilită la 80% din ultimul salariu brut, nivel care face ca mulți magistrați pensionari să încaseze pensii cel puțin egale cu salariul avut înainte de retragerea din activitate.

Citește mai mult: Proiectul plății pensiilor private – adoptat în acord cu decizia CCR