Consiliul Ministerial al OSCE a trasat planul de reforme menite să întărească organizația și rolul ei în asigurarea securității în Europa

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat pilonii fundamentali ai securității pentru întreaga regiune OSCE și a împiedicat activitatea Organizației”, a declarat Președintele în exercițiu al OSCE, ministrul afacerilor externe al Finlandei, Elina Valtonen.

Consiliul Ministerial al OSCE a discutat viitorul OSCE

În calitate de președinte al OSCE, Finlanda a organizat, pe parcursul anului, discuțiile Helsinki+50 împreună cu toate statele participante, partenerii pentru cooperare, structurile executive ale OSCE și societatea civilă.

Aceste discuții au reafirmat principiile Actului Final de la Helsinki, semnat în 1975, subliniind că aceste principii trebuie să continue să ghideze OSCE și să servească drept fundament pentru securitatea europeană. Ele au consolidat, de asemenea, OSCE ca platformă de dialog și au trasat direcția pentru reforme ambițioase.

„În ciuda războiului și a lipsei unui buget aprobat, Organizația continuă să livreze rezultate. Discuțiile Helsinki+50 au pus o bază solidă pentru reforme menite să consolideze și mai mult OSCE. Salut angajamentul viitorului președinte, Elveția, de a continua acest proces și anul viitor”, a adăugat Valtonen.

Citește și: Bruxelles, în tensiune maximă. Europa decide cum finanțează Ucraina și cum își protejează propriul viitor

Finlanda a creat Fondul Helsinki+50 și a atras promisiuni de finanțare de peste 17 milioane de euro din partea a 18 țări

Pentru a sprijini aceste reforme, Finlanda a creat Fondul Helsinki+50, care consolidează capacitatea operațională și focusul strategic al OSCE și a atras deja promisiuni de finanțare de peste 17 milioane de euro din partea a 18 țări.

Consiliul și-a exprimat aprecierea pentru eforturile de mediere ale SUA în relația cu Rusia și Ucraina.

„Fac apel la toți să susținem Ucraina în atingerea unei păci juste și durabile cât mai curând posibil. Sunt convinsă că modul în care se va încheia acest război — și legitimitatea sa conform dreptului internațional și principiilor OSCE — va influența decisiv viitorul păcii și stabilității în întreaga regiune OSCE și nu numai”, a spus Valtonen.

Pe parcursul mandatului său, Finlanda a condus planificarea de urgență pentru rolul OSCE în eventualitatea unui armistițiu în Ucraina și a colaborat cu instituții autonome pentru a extinde sprijinul.

Elveția va prelua președinția OSCE în 2026: „Când diplomația pare imposibilă, ea devine indispensabilă”

„Elveția va prelua președinția OSCE în 2026 cu o convingere simplă: atunci când diplomația pare imposibilă, ea devine indispensabilă. Este responsabilitatea noastră să demonstrăm că poate răspunde așteptărilor prin acțiuni curajoase și clare”, a declarat viitorul Președinte în exercițiu al OSCE, consilierul federal al Elveției, Ignazio Cassis.

„Construită de statele participante de-a lungul a cincizeci de ani, OSCE este concepută pentru o diplomație deschisă și incluzivă pe probleme de securitate în Europa. Părinții noștri fondatori au demonstrat că, chiar și în cele mai întunecate momente, dialogul este posibil, chiar și între adversari — dacă există spațiu pentru el. OSCE rămâne acel spațiu”, a declarat Secretarul General al OSCE, Feridun H. Sinirlioğlu.

OSCE rămâne singurul forum capabil să reconstruiască încrederea în Europa

„În această perioadă de polarizare profundă și război, mesajul meu către statele participante a fost că avem nevoie urgentă să revitalizăm această organizație unică. Cu membra sa incluzivă și instrumentele eficiente pentru reducerea riscurilor, transparență și dezescaladare, OSCE rămâne singurul forum capabil să reconstruiască încrederea în Europa prin dialog diplomatic și cooperare practică”, a adăugat el.

Miniștrii și Secretarul General și-au reafirmat angajamentul de a continua eforturile de consolidare a OSCE, inclusiv prin reluarea negocierilor pentru adoptarea unui buget unificat al organizației, care nu a mai fost aprobat din 2021.

Vineri, OSCE a încheiat sărbătorirea aniversării a jumătate de secol de existență printr-o reuniune ministerială de unde au lipsit cele două țări care au promovat-o cel mai mult. Nici SUA, liderul democrațiilor capitaliste în 1975, și nici Rusia, moștenitoarea URSS, nu au fost reprezentate de miniștrii lor, ci de diplomați de rang secundar.

De fapt, actualele negocieri de pace dintre cele două țări, care nu iau în considerare Ucraina și Europa, precum și disprețul lor tot mai mare față de forumurile multilaterale, amintesc mai mult de lumea de la Ialta decât de cea de la Helsinki.

Citește și: SUA vor ca până în 2027 să transfere Europei responsabilitatea pentru majoritatea capacităților convenționale de apărare ale NATO