Creșterea petrolului cu 10% ar putea anula estimările de inflație din România, avertizează BNR

Viceguvernatorul Banca Națională a României, Cosmin Marinescu, a avertizat marți asupra impactului economic al unei creșteri permanente de 10% a prețului petrolului, care ar putea ridica inflația anuală cu circa 0,3% și ar anula complet estimările curente privind evoluția prețurilor. Într-o intervenție la dezbaterea „Rethink Economics – De la măsuri urgente, la strategii de dezvoltare”, Marinescu a explicat că agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică volatilitatea globală, afectând atât piețele energetice, cât și piețele financiare, iar un conflict prelungit ar putea avea efecte persistente și pentru economiile europene, inclusiv România, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Avertisment global: Blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea declanșa o criză majoră a petrolului

Creșterea petrolului cu 10% ar putea anula estimările de inflație din România, avertizează BNR

El a precizat că România are o dependență mai redusă de importurile de petrol comparativ cu alte state UE, aceasta reprezentând circa 1,5% din PIB în medie anuală pentru 2022-2024, și estimată să scadă la 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea asupra canalului prețurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă, iar majorarea prețului petrolului ar putea afecta direct inflația și costurile pentru gospodării. Marinescu a subliniat că perspectivele evoluției conflictului din Golf sunt imprevizibile și că implicarea prelungită a marilor fonduri de investiții ar putea influența dinamica globală a capitalului.

În ceea ce privește finanțele publice, viceguvernatorul a reiterat necesitatea consolidării fiscale pe termen lung, subliniind că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru credibilitatea politicilor statului și pentru stabilitatea macroeconomică. Potrivit acestuia, eforturile de ajustare bugetară din 2025, estimate la 1,3 puncte procentuale din PIB, nu s-au tradus într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent, care a scăzut doar ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% din PIB în 2025, evidențiind încă vulnerabilități structurale.

Marinescu a remarcat însă că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile și non-generatoare de datorie s-a îmbunătățit semnificativ, de la 42% în 2025 la un nivel anual estimat de 57%, grație fondurilor europene. De asemenea, el a menționat că economia României își schimbă treptat sursele de creștere: în 2025, creșterea economică estimată de INS a fost de 0,7%, cu o contribuție mai mare din partea investițiilor (1%) comparativ cu consumul (0,4%).

Viceguvernatorul a subliniat importanța continuării și accelerării creșterii economice prin măsuri care să sporească competitivitatea mediului de afaceri, astfel încât accentul să se mute de la consum către producția internă.