CSM a sesizat Parchetul General în cazul Oanei Gheorghiu pentru cercetări privind posibila incitare la violență, ură sau discriminare

CSM s-a sesizat în urma interviului Oanei Gheorghiu din emisiunea În fața ta, de la Digi 24, unde vicepremierul a spus că România nu îşi mai permite să aibă pensionari speciali, pensiile speciale fiind, în opinia ei, „un fel de Caritas”.

CSM arată că afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei „nu pot fi simple opinii personale, atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”.

CSM consideră că afirmațiile făcute de Oana Gheorghiu reprezintă „atacuri la adresa unei puteri constituționale, că alimentează un discurs periculos, ce incită la ură şi discriminare, un discurs menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor”.

CSM: Opoziția artificială între magistrați și „copilul flămând căruia i se ia de la gură” este o manipulare

Opoziția artificială între magistrați și „copilul flămând căruia i se ia de la gură” este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiţie, „plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor.”

„Independența justiției, care include şi garanţia financiară, astfel cum statuează întreaga jurisprudenţă europeană, nu reprezintă un privilegiu acordat magistraţilor, în detrimentul altor persoane, ci este garanția constituţională a societăţii democratice că drepturile fiecărui cetățean vor fi apărate de către profesionişti ai dreptului, liberi de orice influenţe şi respectate în raport de orice încălcare, inclusiv cele săvârşite de stat.”

CSM: Puterea executivă, reprezentată de Guvern, are obligația într-un stat de drept să consolideze justiția, nu să o discrediteze

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că puterea executivă, reprezentată de Guvern, are obligația într-un stat de drept să consolideze justiția, nu să o discrediteze, şi să colaboreze instituţional în mod loial cu puterea judecătorească pentru bunul mers al societăţii democratice.

În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis „sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal.”

CSM solicită reprezentanţilor puterii executive „să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor.”

Una dintre primele reacții la această știre vine din partea lui Theodor Paleologu, care a scris pe pagina sa de Facebook: „Acțiunea CSM împotriva Oanei Gheorghiu reprezintă o tentativă odioasă de intimidare a tuturor celor care îndrăznesc să spună adevărul despre privilegiile scandaloase ale magistraților. Repet întrebarea de azi dimineață de la Digi FM: există un om decent în cadrul CSM? Iar dacă există, cum de nu își dă demisia?”

La rândul său, fostul deputat REPER, Cătălin Teniță a scris: „Odată cu plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu, Consiliul Superior al Magistraturii – instrumentul găștii penale a Liei Savonea (adică cea care „judecă” cazurile penale atât de bine încât ies toți) – a atins nivelul maxim de abjecție. Nu mai este justiție, ci poliție politică și instrument de amuțire a oricărei opinii impotriva privilegiilor. Ne vedem vineri, la ora 18:30, la protestul impotriva injustiției din fața ICCJ. Puneți la cover chestia de mai jos sau ceva similar, ca să le fie clar tovarășilor că Oana Gheorghiu nu e singură. Noi susținem în continuare ideea de justiția, doar că CSM a devenit injustiție.

Pentru că a fost judecător CEDO timp de aproape zece ani, Iulia Moțoc a simțit nevoia să clarifice anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având în vedere că toate cazurile pot ajunge, potențial, la CEDO.

Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice.

Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați.

Toleranța față de limbajul incisiv: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care „șochează, ofensează sau deranjează”. Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit.

Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese.

Delimitările și limitele admisibile: Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate, atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției. Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție.

Citește: Grindeanu, despre invitarea lui Bolojan în Parlament: Nu merge să nu vină. Nu se prea poate