Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivația deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile speciale ale magistraților

Legea privind reforma pensiilor private a fost respinsă de cinci judecători ai Curții Constituționale – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Primii patru au fost numiți la propunerea PSD, iar Mihaela Ciochină a fost desemnată de fostul președinte Klaus Iohannis.

Alți patru judecători: Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian au format opinie separată, considerând că legea nu ar fi trebuit respinsă pe motivul absenței avizului CSM.

Cum a motivat CCR respingerea reformei pensiilor speciale

În motivarea deciziei, CCR a precizat că Guvernul are dreptul să-și asume răspunderea pe o lege care vizează un domeniu unitar, în acest caz, reforma pensiilor de serviciu, însă trebuie să respecte toate procedurile legale, inclusiv termenul acordat CSM pentru emiterea avizului.

„Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ, este obligat să respecte termenul de 30 de zile pentru avizul CSM”, se arată în comunicatul oficial.

CCR a mai constatat că, deși proiectul de lege are o justificare validă în ceea ce privește urgența și necesitatea, având scopul de a evita dezechilibrele bugetare și de a îndeplini angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), lipsa respectării cadrului procedural afectează validitatea actului normativ.

Curtea a explicat că, potrivit legii, CSM trebuie să emită avizul în termen de 30 de zile, iar Guvernul nu poate grăbi procedura asumându-și răspunderea înainte de expirarea acestui termen.

De altfel, jurisprudența anterioară a CCR arată că durata așteptării trebuie să fie „rezonabilă”, dar nu mai mică decât termenul legal stabilit.

CSM a fost informat pentru prima dată despre modificările aduse legii la 29 iulie, când i s-a prezentat un tabel cu principalele propuneri

Consiliul a refuzat însă să emită un punct de vedere pe motiv că documentul nu reprezenta un proiect de lege complet. Solicitarea oficială din partea Guvernului a fost transmisă abia pe 22 august, iar la doar o săptămână, pe 29 august, proiectul a fost aprobat în ședință de Guvern și trimis în Parlament, unde Executivul și-a angajat răspunderea pe 1 septembrie 2025.

Decizia CCR a stârnit reacții în rândul liderilor politici din coaliția de guvernare

Vicepremierul Sorin Grindeanu și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, s-au pronunțat în favoarea reluării demersului legislativ, susținând rescrierea proiectului pentru a respecta atât decizia CCR, cât și principiile echității în sistemul public de pensii.

„Am să le propun colegilor din coaliție să formăm rapid un grup de lucru care să vină cu o formă pentru legea pensiilor speciale și pe care să o propună Parlamentului sau să fie reasumată de către Guvern”, declara Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a propus organizarea unui referendum prin care cetățenii să se pronunțe asupra vârstei de pensionare a magistraților. El consideră că o decizie de asemenea importanță, cu impact asupra echilibrului dintre puterile statului și asupra sistemului bugetar, ar trebui luată prin consultare directă cu populația.

Deși premierul Ilie Bolojan sugera că va demisiona dacă legea va fi respinsă, președintele Nicușor Dan i-a cerut să rămână la Palatul Victoria.

Citește și: Decizia CCR a fost influențată de voturile judecătorilor numiți cu sprijinul PSD

Citește și: Grindeanu: Legea pensiilor speciale ar fi picat și pe fond la CCR. Critici dure pentru coaliția de guvernare