Dunărea rămâne la un debit mult sub normal. INHGA anunță o ușoară creștere până la 1.550 mc/s

Debitul Dunării la intrarea în România, în zona Baziaș, este prognozat să crească în a doua parte a săptămânii viitoare, însă nivelul fluviului va rămâne în continuare mult sub media multianuală specifică lunii august. Potrivit prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 22–29 august 2026, debitul Dunării va ajunge până la aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă (mc/s).

În primele trei zile ale intervalului analizat, debitul Dunării la intrarea în țară, măsurat în secțiunea Baziaș, este estimat să rămână relativ constant, la aproximativ 1.300 mc/s. Ulterior, hidrologii prognozează o creștere treptată, până la valoarea de 1.550 mc/s, spre sfârșitul săptămânii. Chiar și după această creștere, debitul se va menține însă la un nivel considerabil mai mic decât media multianuală pentru luna august, care este de 3.900 mc/s.

Te-ar mai putea interesa și: Dunărea scade sub nivelul critic. Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită joi, după ce autoritățile au câștigat aproape o săptămână

Dunărea rămâne la un debit mult sub normal. INHGA anunță o ușoară creștere până la 1.550 mc/s

Diferența dintre debitul prognozat și media obișnuită pentru această perioadă evidențiază un regim hidrologic scăzut al Dunării. Practic, valoarea estimată pentru sfârșitul săptămânii reprezintă mai puțin de jumătate din media multianuală a lunii august, ceea ce arată că fluviul continuă să aibă un debit redus la intrarea în România.

În aval de Porțile de Fier, situația va fi, în general, una stabilă. INHGA estimează că debitele vor fi relativ staționare pe cea mai mare parte a intervalului prognozat. O ușoară schimbare este anticipată în partea a doua a perioadei, când debitele ar urma să crească ușor pe sectorul cuprins între Gruia și Corabia. Creșterea prognozată nu este însă una semnificativă și nu schimbă imaginea generală a unui regim hidrologic scăzut.

Prognoza actuală este în concordanță cu estimările hidrologice pentru întreaga lună august. În prognoza trimestrială, specialiștii INHGA au estimat pentru august un debit maxim al Dunării de aproximativ 2.000 mc/s, în timp ce valoarea minimă este prognozată la 1.450 mc/s. Prin comparație cu media multianuală de 3.900 mc/s, aceste valori indică un nivel al debitelor semnificativ mai redus decât cel obișnuit pentru această perioadă a anului.

Situația de pe râurile interioare ale României este ceva mai stabilă. În perioada 22–29 august, debitele acestora sunt prognozate să fie, în general, staționare. Totuși, această stabilitate nu exclude apariția unor creșteri locale, în special în cazul unor precipitații mai importante.

Hidrologii avertizează că sunt posibile creșteri ale nivelurilor și debitelor pe unele râuri din zonele de deal și de munte, ca urmare a precipitațiilor prognozate. Probabilitatea pentru astfel de evoluții este mai mare în prima parte a intervalului analizat. Printre regiunile în care aceste creșteri sunt mai probabile se numără Muntenia, Dobrogea, estul Olteniei și sudul Moldovei.

Aceste creșteri locale nu înseamnă neapărat o schimbare generală a regimului hidrologic, ci pot apărea ca reacție rapidă a unor cursuri de apă la ploile care se vor produce în bazinele hidrografice respective. În special râurile mici și cursurile de apă din zonele montane sau deluroase pot răspunde rapid la precipitațiile abundente.

Datele INHGA pentru întreaga lună august indică faptul că regimul hidrologic al râurilor din România se va situa, în general, între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Cu alte cuvinte, în multe regiuni, cantitatea de apă transportată de râuri va fi semnificativ mai mică decât valorile considerate normale pentru această perioadă.

Există însă și zone în care debitele vor fi mai apropiate de valorile obișnuite. Regimuri hidrologice cu valori cuprinse între 50% și 80% din mediile multianuale sunt estimate pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei, precum și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului. Aceste regiuni vor avea, prin urmare, o situație hidrologică ceva mai favorabilă în comparație cu alte zone ale țării.

La polul opus, cele mai scăzute valori sunt prognozate pentru mai multe bazine hidrografice, unde debitele ar putea coborî sub 30% din mediile multianuale lunare. Printre acestea se numără Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad și Râmnicu Sărat. De asemenea, debite reduse sunt anticipate pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea.

Astfel, deși Dunărea va înregistra o ușoară creștere a debitului în a doua parte a intervalului 22–29 august, aceasta nu este suficientă pentru a apropia fluviul de valorile normale pentru luna august. Situația generală rămâne caracterizată de debite scăzute, atât pe Dunăre, cât și pe numeroase râuri interioare.

În același timp, specialiștii atrag atenția asupra unui fenomen aparent contradictoriu: chiar dacă regimul hidrologic general este unul deficitar, ploile torențiale pot produce local creșteri rapide ale nivelurilor și debitelor. În cursul lunii august sunt posibile episoade de scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide în timpul ploilor abundente.

Aceste fenomene sunt caracteristice în special episoadelor de precipitații intense, când apa se acumulează într-un timp scurt și nu poate fi absorbită sau evacuată suficient de repede. Prin urmare, existența unor debite medii scăzute la nivelul râurilor nu exclude riscul unor fenomene hidrologice rapide și locale în timpul ploilor torențiale.