Echinocțiul reprezintă un fenomen astronomic ce are loc atunci când ziua și noaptea au aproape aceeași durată, potrivit Digi24. El se produce de două ori pe an, în martie (echinocțiul de primăvară) și în septembrie (echinocțiul de toamnă), fiind valabil în același timp atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică.
Toamna meteorologică debutează pe 1 septembrie și este determinată de valorile medii ale temperaturilor lunare, fiind relevantă în special pentru statistici climatice și agricultură. În schimb, toamna astronomică ține cont exclusiv de poziția Pământului față de Soare, începând odată cu echinocțiul de toamnă, când Soarele atinge longitudinea astronomică de 180°, și încheindu-se la solstițiul de iarnă, în jurul datei de 21-22 decembrie.
„Punctul echinocțiului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.”, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
La echinocțiu, Soarele se află pe ecuatorul ceresc, ceea ce face ca el să răsară la est și să apună la vest, iar ziua și noaptea să fie aproape egale la toate latitudinile. O excepție se întâlnește în regiunile polare: la Polul Nord începe noaptea polară, care durează șase luni, în timp ce la Polul Sud se instalează ziua polară, cu Soarele prezent continuu la orizont până la echinocțiul de primăvară.
În fiecare an, odată cu venirea toamnei, România, alături de celelalte țări din Uniunea Europeană, trece la ora de iarnă. În 2025, schimbarea se va face în noaptea de sâmbătă, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel încât ora 04:00 va deveni 03:00.
Citește și: Ultimele zile de vară în septembrie. 32 de grade în weekend, apoi vine răcirea