Economia României va scădea cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai mari cu energia

Economia României ar urma să fie singura din Europa Centrală care va înregistra o contracție în 2026, cu un recul estimat al PIB-ului de 0,5%, pe fondul consolidării fiscale. În același an, Banca Mondială estimează creșteri de 3,6% pentru Polonia, 2,6% pentru Bulgaria și 2,2% pentru Croația.

România derulează cel mai ambițios program de consolidare fiscală din Europa Centrală

Deficitul bugetar este estimat să scadă cu aproape două puncte procentuale, până la 6% din PIB în 2026, pe fondul măsurilor de creștere a veniturilor și al unui control mai strict al cheltuielilor curente.

În pofida ajustării fiscale, investițiile publice rămân un element important pentru economie. Banca Mondială arată că acestea se mențin la un nivel ridicat, în timp ce fondurile europene au un rol major în finanțarea investițiilor publice.

La nivelul Europei și Asiei Centrale, creșterea economică este estimată să încetinească la 2,2% în 2026, de la 2,6% în 2025

Excluzând Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din producția regiunii, ritmul de creștere este estimat să scadă la 3% în 2026, de la 3,7% în 2025. Banca Mondială atribuie încetinirea prețurilor mai ridicate la energie, incertitudinii sporite și ritmului mai slab de creștere al principalilor parteneri comerciali.

Pentru România, impactul costurilor energetice este unul dintre factorii care apasă asupra activității economice

Banca Mondială arată că prețurile mai ridicate la energie afectează economiile importatoare de energie din regiune, prin presiuni asupra inflației și veniturilor reale. România se numără printre economiile pentru care creșterea costurilor energiei și a altor materii prime exercită presiuni suplimentare asupra economiei.

Raportul Băncii Mondiale atrage, în același timp, atenția asupra încetinirii productivității în Europa și Asia Centrală și asupra potențialului inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. AI ar putea contribui la compensarea reducerii populației de vârstă activă și la creșterea producției pe angajat, însă adoptarea tehnologiei rămâne limitată în regiune.

Aproximativ unul din cinci lucrători din Europa și Asia Centrală are un loc de muncă expus în mod semnificativ la inteligența artificială, potrivit raportului. În schimb, mai puțin de una din zece companii utilizează AI în operațiunile sale, aproximativ jumătate din proporția înregistrată în Uniunea Europeană.

Banca Mondială consideră că problema principală pentru următorul deceniu nu este riscul unei utilizări excesive a inteligenței artificiale, ci adoptarea insuficientă și neuniformă a acesteia

Pentru ca tehnologia să genereze câștiguri de productivitate, statele din regiune trebuie să investească în competențe de bază, digitale și manageriale, precum și în infrastructura de calcul și în sisteme de date interoperabile.

La nivelul companiilor, utilizarea AI este în prezent în mare parte superficială. Firmele folosesc tehnologia în special pentru automatizarea unor sarcini de rutină, precum relația cu clienții, gestionarea internă a informațiilor și pregătirea documentelor, fără efecte măsurabile asupra productivității în multe cazuri.

Banca Mondială avertizează că Europa și Asia Centrală dispun de o parte dintre infrastructurile necesare pentru dezvoltarea AI, inclusiv o acoperire mobilă aproape universală și un număr ridicat de specialiști tehnici, însă dezvoltarea este limitată de deficitul de capacitate de calcul, de nivelul redus al pregătirii organizaționale și de lipsa unor sisteme de date integrate.

Capacitatea centrelor de date din economiile în dezvoltare ale regiunii este de aproximativ 2,1 megawați la un milion de locuitori, față de 31,6 megawați în economiile cu venituri ridicate din afara regiunii.

Pentru România, combinația dintre consolidarea fiscală, costurile energetice și încetinirea cererii externe pune presiune asupra creșterii economice pe termen scurt.

România va avea o revenire a economiei începând din 2027, când PIB-ul este prognozat să crească cu 1,7%, ritmul urmând să ajungă la 2% în 2028, estimează raportul Băncii Mondiale.

Citește și: FMI și Banca Mondială revizuiesc drastic prognozele pentru România. Creștere economică aproape înjumătățită în 2026