Guvernul face bilanțul la final de an: deficitul bugetar și evaluarea măsurilor fiscale

Ședința de Guvern, programată să înceapă la ora 17.00, va avea în centru evaluarea rezultatelor fiscale și bugetare și efectele acestora asupra finanțelor publice.

Datele Ministerului Finanțelor arată că România a încheiat primele 11 luni cu un deficit bugetar de 121 de miliarde de lei, reprezentând 6,4% din PIB. Este o scădere de 0,74 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe agenda ședinței se află analiza procedurilor de control al concediilor medicale la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și eventuale modificări privind plata medicilor de familie, informează TVR Info.

Pe agendă se află un proiect de ordonanță de urgență, care ar urma să ajute persoanele cu dizabilități să se integreze mai ușor în comunitate, potrivit Radio România Actualități.

Guvernul ar trebui să ia o decizie și în privința unui alt proiect de ordonanță de urgență, amânat de mai multe ori, privind trecerea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) în cadrul Ministerului Culturii a fost de două ori trecut pe ordinea de zi a unor ședinţe a guvernului din această lună, dar de fiecare dată a fost retras pentru a fi reanalizat.

În principal se urmărește alocarea responsabilă a cheltuielilor privind deplasările externe, scăderea numărului funcțiilor de demnitate publică, eliminarea eventualelor costuri cu locuințele de serviciu și valorificarea eficientă a resurselor disponibile.

Ministerul Muncii aduce în atenția guvernului proiectul unei ordonanțe de urgență

Acesta introduce un nou tip de serviciu social care este numit „De locuire asistată în comunitate pentru viață independentă”.

Serviciul cuprinde locuința protejată, Centrul pentru Viață Independentă și alte servicii care sprijină integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilități care părăsesc sistemul de stat, informează Radio Actualități.

Retrospectiva 2025: Guvernul a propus reforme structurale

Susținut de o coaliție formată din PSD, PNL, USR și UDMR, guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, cu 16 ministere și 5 vicepremieri, și-a propus încă de la preluarea mandatului să implementeze reforme structurale menite să stabilizeze bugetul de stat, să reducă risipa resurselor publice, să îmbunătățească accesul cetățenilor la serviciile publice și să consolideze încrederea populației în instituțiile statului, atât la nivel local, cât și central, scrie Radio România Actualități.

Noul cabinet va trebui să gestioneze și provocările fiscale ale României, aflată într-o situație dificilă, marcată de un deficit bugetar record. Autoritățile române și-au asumat închiderea anului fiscal cu un deficit de 8,4% din PIB, conform țintei stabilite împreună cu Comisia Europeană, pentru a evita suspendarea unor fonduri europene esențiale.

Iar anul viitor acest deficit ar urma să scadă cu 2%, pentru ca până în 2030 România să ajungă la 3% din PIB deficit bugetar.

Pentru realizarea țintelor propuse, guvernul a venit succesiv cu o serie de pachete legislative

Guvernul a început cu măsuri de consolidare fiscală și de austeritate, care au urmărit atât creșterea veniturilor la bugetul de stat, prin creșteri de taxe și impozite, prin introducerea sau ajustarea CASS pentru diferite categorii de cetățeni, inclusiv pensionari, cât și reducerea cheltuielilor bugetare prin măsuri de restructurare a aparatului bugetar și de eficientizare a cheltuielilor.

Bolojan a precizat că toate acestea au ca obiectiv evitarea unei crize bugetare și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen lung

În cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, atenția s-a concentrat pe modificările ce vor intra în vigoare de anul viitor. Până la sfârșitul acestui an, consiliile locale trebuie să decidă nivelul taxelor pe clădiri și terenuri, pentru a-și consolida veniturile proprii și a putea susține proiectele solicitate de comunitate, fără a mai depinde exclusiv de fondurile de la bugetul de stat.

Totodată, este prevăzută majorarea impozitelor pentru autoturismele deținute de persoane fizice.

Pachetul include și măsuri de restructurare a administrației locale: funcțiile de conducere vor avea mandate limitate, iar evaluarea performanțelor angajaților va fi supusă unor criterii mai stricte, menite să crească responsabilitatea și eficiența în serviciul public.

Alte măsuri prevăd reformarea pensiilor speciale, cu un accent deosebit pe pensiile magistraților

Premierul propune o reformă menită să corecteze anomaliile fiscale, să protejeze bugetul și echitatea socială și să deblocheze fondurile europene din PNRR.

Proiectul, pentru care guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților și limitarea pensiilor la maximum 70% din salariul net, aplicate gradual pe o perioadă de tranziție de 15 ani.

Citește și: CCR amână pentru 16 ianuarie 2026 ședința privind pensiile magistraților

În decembrie au fost finalizate negocierile în coaliție privind cel de-al treilea pachet de măsuri

Inițial, cel de-al treilea pachet de măsuri urmărea reducerea numărului de angajați din administrația centrală, însă, în urma discuțiilor, s-a convenit doar o scădere cu 10% a cheltuielilor totale, fără a fi afectate salariile de bază ale personalului.

Și reorganizarea unor companii de stat cu un management defectuos se află tot în acest pachet, companii care de-a lungul anilor au adunat datorii imense.

Guvernul a stabilit o listă prioritară de 21 de companii de stat care vor fi analizate pentru listarea la bursă, reorganizare sau chiar lichidare.

Alte măsuri au în vedere interzicerea la stat a cumulului pensie-salariu, descurajarea pensionării anticipate și reorganizarea ANAF, inclusiv prin modernizarea metodelor de colectare a taxelor.

În cele șase luni de guvernare, prin tot ce s-a făcut, abordarea actualului cabinet a fost una de austeritate, cu măsuri fiscale și reforme administrative dure, totul bazat pe o stabilitate politică fragilă în cadrul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Nu de puține ori, măsurile premierului au fost blocate de unii parteneri de guvernare, scriu editorii Radio România Actualități.

Guvernul se confruntă cu critici din partea opoziției și a unor segmente ale populației, nemulțumite atât de majorarea taxelor pe proprietate, cât și de refuzul de a crește salariul minim, așa cum au solicitat sindicatele de la 1 ianuarie.

Citește și: Fiscalitatea, tema întâlnirii dintre premierul Bolojan și Consiliul Investitorilor Străini