Guvernul şi Autoritatea Electorală Permanentă, date în judecată pentru că nu au organizat alegeri pentru Primăria Bucureștiului

În cererea de chemare în judecată, reclamanţii solicită să fie constatată „nelegalitatea pasivităţii Guvernului României şi a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) cu privire la obligaţia prevăzută de lege de organizare a alegerilor locale pentru alegerea primarului general în Municipiul Bucureşti”.

De asemenea, reclamanții cer ca AEP să iniţieze procedurile corespunzătoare prevăzute de lege şi să formuleze către Guvern propunerea referitoare la data alegerilor pentru Primăria Capitalei.

Totodată, reclamanții solicită ca instanţa să oblige Guvernul României să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti.

„Să aplicaţi amenda cominatorie prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pentru fiecare zi de întârziere in îndeplinirea obligaţiilor pozitive ale autorităţilor publice pârâte”, este o altă solicitare a reclamanţilor.

Citește: Daniel Băluță: Noi restricții de circulație intră în vigoare de luni, din cauza lucrărilor la planșeul Unirii

AEP şi Guvernul ar urma să fie obligaţi şi la plata cheltuielilor de judecată, „având în vedere, refuzul nejustificat de a organiza alegerile pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti, vacantă în urma demisiei domnului Nicuşor Dan, începând cu data de 26 mai 2025”.

„Din acel moment, Guvernul României avea obligaţia expresă, derivată din art. 160 alin. (11) din Codul administrativ, să stabilească data alegerilor parţiale în cel mult 90 de zile.”

Deşi termenul este imperativ, Guvernul a ales tăcerea, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu a formulat propunerea legală de declanşare a alegerilor. Astfel, mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, „transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică, o stare de anomie”.

În opinia reclamanților, această pasivitate administrativă nu reprezintă doar o încălcare a legii, ci şi o negare a voinţei politice a cetăţenilor.

„Este o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exerciţiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales. Lipsa unei reacţii din partea autorităţilor publice centrale echivalează cu o blocare a procesului democratic, afectând direct ordinea de drept şi principiul suveranităţii populare”, spun ei.

Reclamanţii consideră că obligaţia imperativă de a organiza alegeri în termen de 90 de zile de la constatarea vacanţei funcţiei de primar ”nu este una facultativă sau de oportunitate, ci o normă de ordine publică, a cărei nerespectare generează nelegalitatea continuării interimatului şi a actelor administrative emise ulterior termenului”.

Cine sunt reclamanții

Reclamanţii care cer instanţei, în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti, să oblige Guvernul să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti, sunt Alexandru Pânişoară (Asociaţia Dreptul Urbanismului), Florin Alexandru Dumitrescu și Dan Podaru.

”Mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, argumentează ei, acuzând „o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exerciţiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales”.

Alexandru Pânişoară este preşedintele Asociaţiei Dreptul Urbanismului, care a iniţiat numeroase acţiuni în instanţă împotriva lui Nicuşor Dan şi a administraţiei sale în perioada în care era primar general.

În 2024, Pânişoară a candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Ecologist. Dan Podaru a fost membru PNL şi consilier local PNL la sectorul 1, însă în ianuarie 2024 a demisionat şi din funcţie şi din partid, formulând acuzaţii de cenzură şi non-combat politic, menite să o favorizeze pe Clotilde Armand.

Alături de Pânişoară, a deschis lista PER la parlamentare în Capitală. Florin Alexandru Dumitrescu a fost consilier general PNL în perioada 2016 – 2020.

Citește și: Când ar putea avea loc alegeri pentru Primăria Capitalei. Lista posibililor candidaţi care şi-ar dori să preia frâiele Bucureştiului