Ilie Bolojan, mesaj către români: Să nu mai validăm atitudini care ne subminează încrederea și coeziunea socială

Bolojan a evocat Noaptea de Cristal, un episod tragic din istoria europeană, care a avut loc în urmă cu 87 de ani, în care naziștii și civilii intoxicați de propaganda regimului nazist au arestat, torturat și ucis evrei, confiscându-le sau distrugându-le proprietățile și lăcașele de cult.

„Acest moment a condus, ulterior, la unul din cele mai întunecate capitole ale istoriei – Holocaustul.”

„Cum ura nu a cunoscut granițe, acest val s-a răspândit și în România, incidentele izolate devenind acțiuni sistematice de persecuție ale statului îndreptate împotriva comunităților evreiești.”

Citește și: Ilie Bolojan transmite PSD-ului: „Cu cât ne comportăm mai responsabil, rezultatele vor fi mai bune pentru țară”

„Astăzi, când fantomele urii și intoleranței sunt din ce în ce mai prezente în societățile noastre, trebuie să ne asumăm cu toții responsabilitatea de a acționa coerent și puternic pentru ca ura, prejudecățile sau discriminarea să nu mai fie tolerate și să nu mai validăm atitudini care ne subminează încrederea și coeziunea socială.”

„Vreau să reafirm și în această zi angajamentul ferm al Guvernului României pentru combaterea antisemitismului, discriminării, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură.”

9 noiembrie reprezintă o zi de o mare încărcătură simbolică, fiind comemorat începutul Holocaustului

În ziua de 9 noiembrie 1923, naţional –socialiştii conduşi de Adolf Hitler încercau, printr-o tentativă de puci, să preia puterea. 10 ani mai târziu, Hitler ajungea în mod legal la putere, şi în 9 noiembrie 1938, organiza aşa-numita „Noapte de cristal”.

Pe întreg teritoriul Germaniei au fost incendiate sinagogi, au fost devastate magazinele evreilor, mulţi dintre aceștia fiind agresaţi fizic, unii chiar ucişi, iar peste 30.000 de mii au fost trimişi în lagăre de concentrare.

Numele ”Noaptea de cristal” provine de la zgomotul asurzitor al vitrinelor, ferestrelor care se spărgeau în atacul funebru al naziștilor, care prevestea Holocaustul, acesta fiind momentul care deschidea genocidul în masă asupra evreilor.

Această zi este declarată Ziua Internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului, la iniţiativa reţelei UNITED care reuneşte 560 de organizaţii din numeroase state europene.

Citește și: Ilie Bolojan, despre reformele de la ANRE, ANCOM și ASF: „O păcăleală făcută pe banii românilor”

Pentru Germania, data de 9 noiembrie are o multiplă semnificaţie, fiind denumită „ziua destinului” (Schicksalstag). În această zi este marcată şi împlinirea a 102 ani de la „Puciul de la berărie” din München din 1923, o tentativă de preluare a puterii de către Adolf Hitler, care va eşua fără să împiedice însă ascensiunea sa politică ulterioară.

9 noiembrie mai înseamnă şi 107 ani de la prima Republică Germană, cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea în 1918, dar şi împlinirea a 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului, în anul 1989.

Numit în germană Kristallnacht, Reichskristallnacht, Reichspogromnacht, Novemberpogromnacht, acest moment a marcat o succesiune nefericită de zile şi nopţi de teroare împotriva evreilor, care a durat din 9 până în 13 noiembrie 1938.

La originea „Nopţii de cristal” a fost un atentat comis pe 7 noiembrie, la Paris, de adolescentul polonez de origine evreiască Herschel Grynszpan, soldat cu moartea diplomatului german Ernst von Rath.

Tânărul şi-a imaginat că astfel poate răzbuna suferinţele şi umilinţele îndurate de părinţii săi din cauza politicilor orchestrate şi implementate de autorităţile naziste în Germania.

Mai exact, în data de 27 octombrie 1938, familia lui Grynszpan împreună cu alţi 15.000 de alţi evrei de origine poloneză fuseseră expulzaţi din Germania fără nici un avertisment prealabil, însă au fost ţinuţi la graniţa poloneză, umiliţi, îndurând frigul şi foamea.

A urmat anunţarea crimei la radiodifuziunea germană, după care, în mai multe oraşe germane, au fost declanşaţi demonii antisemitismului, au început acţiuni violente antievreieşti, însă acestea au luat amploare după ordinul expres dat de Hitler, pe 9 noiembrie, prin vocea ministrului propagandei, Joseph Goebbels, care a suţinut un discurs la München, în cursul căruia a ordonat distrugerea magazinelor evreieşti şi incendierea sinagogilor, a ordonat poliţiei să nu se amestece, iar pompierilor să protejeze doar proprietăţile „arienilor” şi a interzis jafurile.

Propaganda feroce a naziştilor descria pogromul ca o reacţie spontană a populaţiei contra evreilor iar atentatul asupra secretarului legaţiei ca un act ostil pus la cale de „evreimea mondială”, opusă poporului german.

În noaptea de 9 spre 10 noiembrie au avut loc în multe orașe și sate din Germania şi Austria racţiuni violente împotriva evreilor

În noaptea de 9 spre 10 noiembrie au avut loc în multe orașe și sate din Germania şi Austria recent anexată, acţiuni violente împotriva evreilor, în care trupele SA (Sturmabteilung), cât și SS (Schutzstaffel), membri ai Gestapo-ului, ai poliţiei şi ai Tineretului Hitlerist, dar şi civili incitaţi la ură de propaganda condusă de Goebbels, au distrus tot ce era evreiesc în calea lor. Marea majoritatea a cetăţenilor germani nu participau la violenţe şi jafuri dar nici nu li se opuneau.

Sute de sinagogi şi case de rugăciune au fost distruse şi incendiate

Oameni au fost batjocoriţi, bătuţi şi, în unele cazuri, ucişi, în plină stradă, doar fiindcă erau evrei. Poliţia nu a intervenit, iar pompierii au acţionat doar pentru a împiedica extinderea incendiilor asupra clădirilor învecinate.

Distrugerea sistematică a clădirilor cu barosul, mai ales a lăcaşurilor de cult, dar şi a magazinelor, a umplut străzile cu cioburi de sticlă de la geamurile sparte, de aici şi numele de „Noapte de cristal” – noaptea sticlei sparte.

Violenţele s-au soldat cu omorârea în bătaie a 400 de evrei, circa 8.000 de magazine evreiești au fost jefuite şi distruse, 1.668 de sinagogi au fost devastate, 267 dintre acestea fiind incendiate, iar alţi peste 30.000 de evrei au fost deportați în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz.

Sute de sinagogi au fost jefuite, cărţile religioase ale evreilor au fost arse în stradă, iar nenumărate bande de tineri furaseră obiecte de cult valoroase.

Mai mult, după acest veritabil măcel, Goebbels a impus evreilor să cureţe singuri rămăşiţele distrugerilor, au fost amendaţi cu un miliard de mărci, statul a confiscat asigurările ce reveneau proprietarilor evrei ce trebuiau despăgubiţi, iar proprietăţile evreieşti au început să fie transferate „arienilor” cu acordarea unor minime compensaţii.

Deși majoritatea surselor istorice fac referiri la eveniment indicând durata unei singure nopţi, în realitate, aşa cum arătam, violenţele s-au încheiat abia după cinci zile. Aceasta în ciuda cinismului lui Joseph Goebbels, care a anunțat la radio, la data de 10 noiembrie, că excesele s-au încheiat.