De ce victoria lui José Antonio Kast la alegerile prezidențiale din Chile este pe placul Washingtonului

José Antonio Kast a câștigat alegerile prezidențiale din Chile cu aproape 58% din voturi, învingând-o pe Jeannette Jara, candidata unei largi coaliții de stânga, iar victoria ultraconservatorului de 59 de ani a fost salutată rapid la Washington.

Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a salutat o victorie care, potrivit lui, va permite avansarea unor „priorități comune”, în special în domeniul securității publice, al luptei împotriva imigrației ilegale și al relațiilor comerciale.

Programul lui José Antonio Kast, care își va prelua funcția în martie, are numeroase puncte de convergență cu cel al lui Donald Trump

José Antonio Kast a făcut campanie pe o linie de securitate extrem de dură, promițând expulzarea a aproape 340.000 de migranți aflați în situație ilegală și consolidarea rolului armatei în zonele afectate de criminalitate.

„De-a lungul întregii sale cariere politice, Kast a apărat constant o linie dură de dreapta. A propus construirea de ziduri la granițe, desfășurarea armatei în zonele cu criminalitate ridicată și expulzarea tuturor migranților aflați în situație ilegală”, contextualizează postul american CNN.

Obsesia migrației, un punct comun

Pentru Casa Albă însă, interesul depășește simpla afinitate ideologică. Președintele american intenționează să se sprijine pe state aliate pentru a le delega o parte din gestionarea politicii sale migratorii.

Argentina lui Javier Milei, care își revendică apropierea de administrația Trump, se înscrie în această logică, la fel ca El Salvador al lui Nayib Bukele, unde migranți expulzați din Statele Unite sunt deținuți într-o închisoare de maximă securitate.

Ultraliberalul argentinian Javier Milei și-a exprimat, de altfel, pe rețeaua X „uriașa bucurie”, salutând „victoria zdrobitoare” a „prietenului” său.

Această realiniere are loc în contextul în care Donald Trump, revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, încearcă să își extindă influența în America Latină. Politica sa, care combină presiuni diplomatice cu semnale de fermitate, a reaprins îngrijorările pe continent.

Președintele american s-a amestecat în dezbaterile politice din mai multe țări, de la Brazilia la Columbia, în timp ce desfășurarea unei armade în Caraibe alimentează speculațiile privind o posibilă intervenție împotriva regimului lui Nicolas Maduro din Venezuela.

Doctrina Monroe, reactivată de Casa Albă

În data de 5 decembrie, administrația Trump a făcut chiar un pas suplimentar, publicând o versiune actualizată a „Strategiei sale de securitate națională”.

Documentul își asumă o interpretare ofensivă a principiului „America First” și readuce în prim-plan doctrina Monroe, potrivit căreia America Latină constituie o zonă de influență privilegiată a Statelor Unite.

În ceea ce Washingtonul numește „corolarul Trump”, obiectivul este clar: restaurarea supremației americane, securizarea accesului la resurse strategice și asigurarea faptului că guvernele din regiune sunt suficient de stabile pentru a limita migrația spre nord.

În acest context, victoria extremei drepte chiliene apare, pentru SUA, drept o oportunitate strategică, dar și ideologică, un nou viraj regional, pe care Donald Trump intenționează să îl exploateze, scriu editorii publicației L’Express.