La France insoumise (LFI) îi cere lui Sébastien Lecornu „scuze” și „răspunsuri politice”

La France insoumise (LFI) – în traducere Franța Nesupusă (LFI), partid radical de stânga, vine astăzi la întâlnirea de la Matignon pentru a cere „scuze”, „explicații” și „răspunsuri politice la mobilizarea poporului francez”, după cum i-a scris coordonatorul Manuel Bompard lui Sébastien Lecornu, cu câteva ore înaintea reuniunii dintre premier și partidele politice.

Sébastien Lecornu se pregătea să primească partidele la începutul după-amiezii la Matignon, în prezența lui Laurent Nuñez (ministrul de Interne), a lui Gérald Darmanin (ministrul Justiției), a reprezentanților serviciilor de informații și ai forțelor de ordine franceze. Lecornu a promis „transparență” cu privire la „desfășurarea” zilei de violențe și haos din 17 octombrie.

Într-o scrisoare a cărei copie a fost obținută de AFP, Manuel Bompard, coordonatorul LFI, Mathilde Panot, lidera deputaților partidului, și Manon Aubry, șefa eurodeputaților formațiunii, i-au scris lui Lecornu că vor veni să-i ceară „scuze, explicații și, mai ales, răspunsuri politice la mobilizarea poporului francez”, criticând „alegerea iresponsabilă a strategiei de tergiversare” a acestuia.

Guvernul a acuzat partidul Franța Nesupusă (LFI) că s-a aflat în spatele protestelor violente din ultimele zile

Denunțând „responsabilitatea totală” a premierului pentru modul în care a gestionat ziua de 17 octombrie, reprezentanții LFI îl acuză pe Sébastien Lecornu că a „încercat să se sustragă responsabilității, acuzând Franța Nesupusă de violențe pe care aceasta le-a respins întotdeauna”.

Reprezentanții partidului La France insoumise (LFI) fac referire în special la articolele publicate de Mediapart, potrivit cărora guvernul ar fi cerut serviciilor de informații să implice LFI în incidentele violente. Executivul francez neagă aceste acuzații.

„Nicio atingere adusă libertăților noastre fundamentale, nicio instituire a stării de asediu, nicio interdicție de a manifesta și nicio desfășurare de militari nu vor permite depășirea în mod pozitiv a crizei pe care o traversăm”, mai scriu reprezentanții partidului. Soluția pentru ieșirea din criză este „cunoscută”: „Trebuie să răspundeți revendicărilor susținute de mobilizarea populară”.

La reuniune, reprezentanții LFI promit să susțină „abrogarea imediată a Parcoursup”, platforma națională de admitere în învățământul superior, precum și „deblocarea celor 10 miliarde de euro necesare pentru punerea în aplicare a platformei de revendicări a sindicatelor elevilor și studenților”.

Formațiunea cere, de asemenea, măsuri pentru soluționarea crizei puterii de cumpărare, prin majorarea salariului minim interprofesional de creștere (SMIC), deblocarea valorii punctului de indice utilizat la calcularea salariilor din sectorul public și plafonarea prețurilor carburanților, pentru a le readuce la 1,70 euro.

Alte revendicări vizează despăgubirea rapidă a meșteșugarilor și a micilor comercianți ale căror magazine au fost afectate de furturi și/sau distrugeri.

LFI solicită și „garantarea libertății de a manifesta prin revenirea la o doctrină de dezescaladare”, precum și „interzicerea armelor de război în cadrul manifestațiilor”, relatează Le Figaro.

LFI vrea să-l dea în judecată pe ministrul de Interne după acuzațiile privind violențele din Franța

LFI a anunțat că îl va acționa în justiție pe ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, la Curtea de Justiție a Republicii, după ce Mediapart a relatat că serviciilor de informații teritoriale li s-ar fi cerut să atribuie acestei formațiuni responsabilitatea pentru violențele din timpul protestelor din 17 octombrie. Ministerul de Interne a negat că ar fi dat astfel de instrucțiuni.

Anunțul a fost făcut marți de reprezentanții LFI, informează HotNews, după publicarea luni seară a anchetei Mediapart, care citează un comisar al serviciilor de informații teritoriale (RT).

Acesta afirmă că i s-ar fi cerut să scrie că LFI se află în spatele mișcării de protest, deși această afirmație ar fi „în mod obiectiv falsă”, potrivit evaluării serviciilor.

„Există lucruri de nespus, dar când ni se cere să scriem literalmente că LFI se află în spatele mișcării, în timp ce acest lucru este obiectiv fals în opinia generală a serviciilor de informații teritoriale, este evident că avem de-a face cu decizii politice”, ar fi scris comisarul la 18 octombrie, potrivit unui schimb de mesaje consultat de Mediapart.

În ultimele zile, membri ai guvernului francez au acuzat în repetate rânduri LFI că a contribuit la violențele care au afectat mai multe orașe franceze, în special în timpul manifestațiilor de sâmbătă, 17 octombrie. Formațiunea a respins responsabilitatea pentru actele de violență, deși a susținut mobilizarea protestatarilor.

LFI acuză guvernul de manipularea serviciilor de informații

Manuel Bompard, coordonatorul național al LFI, a declarat la postul Franceinfo că întocmirea unor rapoarte false de către serviciile de informații sau solicitarea de a include informații false în astfel de documente ar reprezenta un „scandal de stat”.

Liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a reacționat, de asemenea, la dezvăluirile Mediapart. „Dacă este așa, este inadmisibil. Avem dreptul să contestăm LFI, dar într-o democrație nu se manipulează adevărul pentru a elimina un adversar. Și nu se aruncă un paravan de fum peste revendicările liceenilor și ale salariaților. Se răspunde la ele”, a scris el pe platforma X.

Ministerul de Interne francez a negat că ar fi cerut serviciilor de informații să atribuie LFI responsabilitatea pentru proteste

Mediapart a publicat însă și mărturia unui reprezentant național al unei organizații sindicale din poliție, care s-a declarat surprins de acuzațiile la adresa formațiunii.

„Nu văd ce legătură are LFI cu acest fiasco. Este periculos să politizezi astfel un eșec atât de grosolan și, mai ales, să nu-ți asumi întreaga responsabilitate”, a declarat acesta pentru publicația franceză, precizând că nu are o părere bună despre LFI, având în vedere criticile repetate ale partidului la adresa polițiștilor.

Guvernul și politicienii de dreapta acuză LFI pentru proteste

Dezvăluirile Mediapart au apărut în contextul unui conflict politic între guvern și LFI, după ce premierul Sébastien Lecornu și ministrul de Interne, Laurent Nuñez, au acuzat formațiunea că poartă o parte din responsabilitatea pentru violențele din timpul protestelor.

Lecornu a susținut că LFI a alimentat, pe parcursul săptămânii, neîncrederea studenților și elevilor protestatari în poliție. După incidentele din weekend, premierul a acuzat „mișcarea de extremă stânga” că urmărește să „organizeze dezordine” până la alegerile prezidențiale.

Sâmbătă seara, șeful guvernului a cerut clasei politice, în special LFI, să „își aleagă tabăra”, între „forțele de ordine” și „distrugători”.

La rândul său, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a atribuit LFI o responsabilitate pentru proteste și a criticat partidul pentru că nu ar condamna suficient de ferm actele de violență.

Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a pus luni sub semnul întrebării „responsabilitatea politică” a formațiunii în legătură cu incidentele. El a acuzat LFI că urmărește să „destabilizeze instituțiile noastre” și că a „aruncat un chibrit într-un butoi cu benzină”.

Marine Le Pen a susținut, la rândul său, că „cererile sociale legitime” au fost deturnate de extrema stângă și de retorica lui Jean-Luc Mélenchon și a colegilor săi, pe care i-a acuzat că alimentează haosul prin „legitimarea violenței”.

LFI a susținut protestele încă de la începutul mobilizării, în urmă cu aproximativ o lună, când elevii au început manifestațiile în liceele franceze. Partidul a respins însă acuzațiile potrivit cărora ar fi responsabil pentru violențele din 17 octombrie.

În același timp, procurorul general al Parisului, Laure Beccuau, a declarat luni, la postul TF1, că primele dosare analizate nu îi permit să confirme că autorii actelor de violență din capitală ar fi persoane cu orientare politică de extremă stânga.

Citește și: Vestele galbene au convocat manifestații în toată Franța pentru sâmbătă