Documente interne recente, consultate de Reuters și citate de The Business Standard, arată că Meta estima la finalul anului 2024 că aproximativ 10% din veniturile sale totale din reclame – aproape 16 miliarde de dolari – proveneau din reclame frauduloase și pentru produse interzise. Aceasta include reclame legate de scheme de investiții false, e-commerce fraudulos, jocuri de noroc ilegale și produse medicale interzise, expunând miliarde de utilizatori Facebook, Instagram și WhatsApp la astfel de pericole.
Te-ar mai putea interesa și: Ceaiul perfect pentru slăbit, detoxifiere și metabolism sănătos
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/05/meta-1024x560.png)
Documentele, nepublicate anterior și datând din 2021 până în 2025, provin din departamentele de finanțe, lobby, inginerie și siguranță ale companiei. Ele arată că timp de cel puțin trei ani, Meta nu a reușit să identifice și să elimine un flux masiv de reclame frauduloase. În medie, 15 miliarde de reclame cu risc ridicat erau afișate zilnic, generând aproximativ 7 miliarde de dolari anual doar din această categorie.
O mare parte a fraudelor proveneau de la advertiseri care prezentau comportamente suspecte, semnalate de sistemele interne. Cu toate acestea, Meta bloca un advertiser doar dacă probabilitatea de fraudă estimată automat depășea 95%. În cazurile cu suspiciune mai mică, dar tot ridicată, compania aplica „tarife penalizatoare”, crescând costul reclamelor pentru a descuraja activitatea frauduloasă, în timp ce utilizatorii care interacționau cu aceste reclame erau ulterior expuși la și mai multe anunțuri similare, datorită algoritmilor de personalizare a conținutului.
Documentele dezvăluie că, deși Meta era conștientă de proporțiile abuzului, compania a ales să nu ia măsuri drastice care ar fi afectat veniturile. Un exemplu concret arată cazul unui recrutor din armata canadiană al cărui cont a fost folosit într-o schemă crypto, în urma căreia cel puțin cinci persoane au pierdut zeci de mii de dolari, în ciuda a peste 100 de raportări, până când Meta a intervenit efectiv.
Meta a introdus ulterior mecanisme pentru reducerea fraudei, inclusiv un sistem în care advertiserii suspectați de fraudă trebuie să plătească mai mult în licitațiile pentru reclame, scopul fiind atât reducerea numărului de reclame frauduloase, cât și compensarea financiară a celor care rămân active. În plus, compania a raportat o reducere de 58% a reclamelor de scam la nivel global în ultimele 18 luni și eliminarea a 134 de milioane de reclame frauduloase în 2025.
Cu toate acestea, documentele arată că Meta a acționat doar atunci când riscul de sancțiuni era semnificativ, stabilind praguri interne de pierderi. De exemplu, o echipă internă nu putea lua măsuri împotriva advertiserilor dacă pierderile estimate depășeau 0,15% din veniturile companiei. În unele cazuri, Meta considera că 77% dintre escrocheriile raportate de poliția din Singapore „nu încalcă regulile”, deși erau evident frauduloase.
Autoritățile din SUA și Marea Britanie investighează Meta pentru rolul său în proliferarea reclamelor frauduloase, iar documentele interne arată că compania se așteaptă la amenzi de până la 1 miliard de dolari, mult mai mici decât veniturile generate din reclame ilegale.
Estimările interne ale Meta indică că platformele companiei înregistrează zilnic:
Experții și foști angajați, precum Sandeep Abraham, au criticat practica, comparând toleranța față de fraudele de pe platforme cu ipotetica acceptare ca o bancă să profite din fraude: „Dacă autoritățile nu ar tolera ca o bancă să profite din fraudă, nici companiile tech nu ar trebui să fie tratate diferit.”