„Metrorex vrea să crească preţul călătoriei cu metroul de la 5 la 7 lei. Această decizie extrem de controversată vine la doar un an după ce tariful a fost crescut brusc de la 3 la 5 lei.
„Vorbim despre o scumpire succesivă, fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. Toate aceste decizii se întâmplă sub privirile aparent pasive ale Ministerului Transporturilor”, a scris Adrian Negrescu, luni, pe pagina sa de Facebook, după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora Consiliul de Administraţie al Metrorex intenţionează să majoreze tariful de călătorie de la 5 la 7 lei.
În opinia sa, o majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor.
„Realitatea din teren este însă cu totul alta. Călătorii se confruntă zilnic cu aglomeraţie, trenuri vechi fără aer condiţionat şi întârzieri majore în livrarea noilor garnituri din contractele publice”, a adăugat el.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/04/adrian-negrescu-1024x576.webp)
„Veniturile obţinute strict din vânzarea de bilete şi abonamente sunt total insuficiente pentru a ţine metroul în mişcare. Pentru a putea funcţiona, compania se bazează an de an pe subvenţii masive pompate direct de la bugetul de stat. Aceste ajutoare financiare guvernamentale depăşesc în mod frecvent pragul uriaş de 700 sau chiar 800 de milioane de lei”, a adăugat consultantul economic.
Datele bugetare oficiale din 2025 arată o discrepanţă uriaşă în gestionarea fondurilor, menţionează el.
„Salariile şi sporurile reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli curente. Mai exact, cheltuielile cu personalul au ajuns să reprezinte 37,95% din totalul bugetului. Asta înseamnă un efort financiar de aproximativ 1,05 miliarde de lei direcţionat exclusiv către angajaţi”, a mai scris Negrescu.
Negrescu spune că suma destinată salariilor este mai mare decât restul cheltuielilor de exploatare adunate, care însumează 1,02 miliarde de lei, adică o pondere de 36,75%.
În tot acest timp, achiziţia de bunuri şi servicii esenţiale abia atinge 25,07%. În acest procent mic intră plata pentru energia electrică necesară circulaţiei, piesele de schimb, utilităţile şi mentenanţa zilnică a trenurilor, având alocat un buget de doar 697 de milioane de lei.
Din cauza acestei lipse cronice de viziune, Metrorex a devenit prototipul perfect al companiei de tip „gaură neagră” pentru bugetul naţional, a subliniat Negrescu.
„Avem de-a face cu o entitate de stat complet nereformată, care impune tarife din ce în ce mai aspre pentru servicii publice de o calitate adesea îndoielnică. Lipsa de performanţă managerială este acoperită simplu prin creşterea preţului la turnicheţi. Astfel, o singură întrebare legitimă rămâne pe buzele sutelor de mii de navetişti bucureşteni. Oare când vom asista la o reformă reală şi asumată în cadrul acestei companii vitale?”, a completat Adrian Negrescu.
Consiliul de Administrație al Metrorex
a aprobat o propunere de majorare a tarifelor de călătorie cu 40-50%, care ar urma să intre în vigoare de la 1 mai, decizia finală fiind așteptată din partea Ministerul Transporturilor, în contextul presiunilor financiare tot mai mari asupra operatorului de transport subteran.
Potrivit datelor publicate de HotNews, prețul unei călătorii ar urma să crească de la 5 la 7 lei, în timp ce abonamentul lunar ar ajunge la 140 de lei, față de 100 de lei în prezent. Abonamentul anual ar putea urca la 1.300 de lei, cu 400 de lei mai mult decât nivelul actual.
Tarifele pentru alte tipuri de titluri de călătorie ar urma, de asemenea, să fie majorate: două călătorii de la 10 la 14 lei, zece călătorii de la 40 la 55 lei, abonamentul de 24 de ore de la 12 la 18 lei, cel de 72 de ore de la 35 la 50 lei, iar abonamentul săptămânal de la 45 la 60 de lei. Abonamentul pe șase luni ar urma să crească de la 500 la 700 de lei.
Ultima ajustare tarifară a avut loc în ianuarie 2025, când prețul unei călătorii a fost majorat de la 3 la 5 lei, iar abonamentul lunar de la 80 la 100 de lei.
Sindicatele susțin necesitatea creșterii tarifelor, invocând riscul blocării activității în lipsa unor resurse financiare suplimentare.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/04/Marian_Aritmon-1024x1016.jpg)
Potrivit lui Artimon, în baza contractului de servicii publice, statul ar fi trebuit să acorde o compensație de 1,27 miliarde de lei pentru 2026, însă alocările efective s-au ridicat la aproximativ 750 de milioane de lei.
Diferențele de finanțare s-ar fi acumulat și în anii anteriori, amplificând presiunea asupra bugetului companiei.
Surse apropiate discuțiilor susțin că propunerea de majorare nu a fost susținută în unanimitate în cadrul Consiliului de Administrație, unul dintre membri votând împotrivă.