Netanyahu rămâne pe poziție, în ciuda presiunilor politice. Informațiile potrivit cărora anumiți lideri arabi l-ar fi avertizat cu privire la un atac iminent pun sub semnul întrebării afirmațiile lui, cel care a atribuit șefilor structurilor de securitate întreaga responsabilitate pentru eșecul prevenirii atacului sângeros din 7 octombrie 2023.
Israelul se pregătește de alegeri, iar informațiile potrivit cărora anumiți lideri arabi l-ar fi avertizat cu privire la o ofensivă iminentă a Hamas continuă să apară.
În urmă cu trei ani, mii de militanți conduși de Hamas au străpuns frontiera dintre Fâșia Gaza și Israel într-un atac-surpriză, au ucis 1.205 persoane și au luat 251 de ostatici, pe care i-au dus în Fâșia Gaza.
Israelul a răspuns în forță și a lansat o campanie militară în Gaza, în cursul căreia au fost ucise cel puțin 74.347 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din enclavă, administrat de Hamas.
Evenimentele au lăsat răni adânci în Israel, unde alegătorii vor alege un nou parlament pe 27 octombrie, și au devenit o temă centrală a campaniei electorale.
Jurnaliștii israelieni Shlomi Eldar și Ruth Yuval au dezvăluit că președintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), Mohammed bin Zayed al-Nahyan, l-ar fi avertizat telefonic pe Netanyahu, cu aproximativ zece zile înaintea atacurilor din 7 octombrie 2023, că ar urma o confruntare majoră cu Hamas.
În fragmente din cartea lor, publicate pentru prima dată pe 8 septembrie de cotidianul israelian Haaretz, jurnaliștii au citat „trei surse străine de rang înalt” și un consilier palestinian al lui bin Zayed, care au confirmat cu toții că președintele EAU l-ar fi sunat pe liderul israelian.
În timpul conversației de 45 de minute, bin Zayed i-ar fi spus lui Netanyahu că un fost lider al Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, pregătea o operațiune majoră, care ar fi putut duce la „vărsare de sânge” și chiar la „destabilizarea regiunii”. Spre surprinderea lui bin Zayed, au relatat jurnaliștii, „Netanyahu a reacționat calm” și a spus că „Israelul era pregătit pentru orice scenariu”.
Potrivit relatării, bin Zayed i-ar fi vorbit despre această conversație fostului director al CIA William J. Burns. Netanyahu însă nu ar fi informat despre convorbire serviciul israelian de securitate internă Shin Bet, serviciul de informații Mossad sau șeful Statului Major al armatei israeliene.
Biroul premierului a negat acuzațiile, afirmând că nu a fost transmis niciun avertisment și că informația reprezintă o „invenție ticăloasă, cu o evidentă sincronizare politică”, pusă pe seama unor oficiali israelieni de stânga.
Ulterior, Netanyahu a dat în judecată publicația Haaretz pentru defăimare. Cotidianul își menține însă poziția și a primit sprijin din partea The New York Times, care a confirmat informația și a adăugat noi detalii.
Pe fondul acesteia au apărut și informații potrivit cărora șeful serviciilor de informații egiptene, Abbas Kamel, l-ar fi avertizat pe Netanyahu cu câteva zile înainte ca Hamas să treacă frontiera, informații publicate de The Atlantic și Wall Street Journal.
Emiratele Arabe Unite nu au comentat direct informațiile, dar au recunoscut că „atunci când este necesar, toate informațiile relevante au fost și continuă să fie comunicate” de când Abu Dhabi a restabilit relațiile cu Israelul în 2020.
Netanyahu a făcut o vizită secretă la Abu Dhabi pe 27 septembrie și s-a întâlnit cu bin Zayed timp de aproximativ o oră, informație relatată inițial de postul israelian Channel 12. O sursă a declarat că discuția s-a concentrat asupra informațiilor publicate de Haaretz și că Netanyahu i-ar fi cerut liderului emiratez să nege că l-ar fi avertizat pe liderul israelian cu privire la un atac iminent.
Biroul lui Netanyahu a respins afirmația, catalogând-o drept „știre falsă”, în timp ce agenția oficială de presă a Emiratelor, Emirates News Agency, a transmis că cei doi au discutat despre „relațiile bilaterale”.
Netanyahu neagă responsabilitatea sa
Răspunsul lui Netanyahu la aceste informații a constat în principal în transferarea responsabilității asupra altora, în contrast puternic cu poziția mai multor oficiali israelieni de rang înalt din domeniul securității.
Fostul șef al Statului Major al armatei israeliene, Herzi Halevi, și-a asumat responsabilitatea pentru faptul că nu a împiedicat producerea atacurilor din 7 octombrie și a demisionat în ianuarie 2025. După demisia sa, o anchetă internă realizată de Forțele de Apărare ale Israelului a calificat atacurile drept unul dintre „cele mai mari eșecuri” ale armatei.
Câteva luni mai târziu, guvernul israelian l-a demis pe șeful agenției de informații interne Shin Bet, Ronen Bar. Decizia a fost determinată în parte de concluziile unei anchete interne privind atacul din 7 octombrie, dar Netanyahu a invocat și o „lipsă de încredere” persistentă drept motiv pentru demiterea lui Bar.
Bar a răspuns printr-o scrisoare în care afirma că argumentele premierului israelian reprezintă „acuzații nefondate” și că adevăratul motiv al demiterii sale era acela de a „împiedica anchetele privind evenimentele care au precedat 7 octombrie”.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/10/Bar-Israel-1024x576.jpeg)
Șeful agenției de informații interne Shin Bet, Ronen Bar, a afirmat că liderul israelian „încearcă să transfere responsabilitatea de la propria persoană, formulând acuzații la adresa celor care l-au avertizat în timp real”, potrivit unui articol publicat de The Times of Israel.
„Confruntat cu aceste acuzații, Netanyahu a contraatacat arătând cu degetul spre un «deep state», format din serviciile de securitate și elite birocratice de stânga. Ceea ce spune de fapt este că generali, lideri, serviciile de securitate și judecători au încercat să-l înlăture, permițând producerea atacurilor din 7 octombrie”, a declarat Nicolas Rouger, jurnalist stabilit în Israel și autorul cărții „Netanyahu – Agent of Chaos”.
Liderul israelian a susținut chiar că șefii serviciilor de securitate l-au lăsat în mod intenționat să doarmă ore întregi după ce Hamas și-a lansat atacul pe 7 octombrie, de teamă că acesta ar fi declanșat un răspuns agresiv și ar fi pus imediat întreaga armată în stare de alertă. „Dacă m-ar fi trezit, totul ar fi arătat diferit”, a spus el într-un videoclip de campanie, publicat pe X, în august.
Un program publicat însă de biroul lui Netanyahu contrazice această afirmație, precizând că acesta a fost informat la ora 6:29 despre un atac provenit din Fâșia Gaza.
„Fie că este vorba despre procesul său în curs pentru corupție, fie despre acuzațiile privind avertismentele ignorate, scandalurile par să se scurgă de pe el ca apa de pe penele unei rațe”, a declarat Sylvaine Bulle, expertă în societatea israeliană și profesoară de sociologie la universitatea EHESS din Paris. „Este foarte abil și are un simț politic ascuțit. Cu cât Netanyahu se absolvă mai mult de orice responsabilitate, cu atât câștigă mai multe puncte.”
Netanyahu a respins în mod repetat apelurile pentru constituirea unei comisii de anchetă de stat privind atacurile din 7 octombrie, chiar dacă armata și serviciile de informații și-au investigat propriile acțiuni, susținând că o astfel de anchetă poate fi lansată numai după încheierea războiului, relatează France 24.
În pofida faptului că o mare parte a populației israeliene se pronunță în favoarea unei anchete independente, Netanyahu a afirmat în noiembrie anul trecut că majoritatea israelienilor nu susțin o astfel de comisie și a propus o comisie separată, constituită chiar de el.
Gadi Eisenkot, fost șef al armatei care a devenit principalul contracandidat al lui Netanyahu înaintea alegerilor din 27 octombrie, l-a acuzat pe premierul veteran că evită asumarea responsabilității pentru eșecurile din domeniul securității.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/10/Gadi-Eisenkot-1024x686.webp)
Într-o postare pe X, Eisenkot a afirmat că Netanyahu a „ignorat” zeci de avertismente înainte de 7 octombrie și l-a declarat „inapt” să conducă.
Rivalii lui Netanyahu, inclusiv Eisenkot, au promis că vor înființa o comisie independentă de anchetă dacă vor fi aleși.
Unii consideră însă că este puțin probabil ca alegătorii israelieni să fie convinși de un bloc de centru, condus de Eisenkot, în contextul deplasării tot mai accentuate a electoratului spre dreapta, în special în rândul tinerilor.
„Opoziția are o influență redusă. Campania sa nu are prea multă substanță, chiar dacă [Eisenkot] are o cale clară în față. Neglijând teme precum politica internă, justiția socială, locuințele și lupta împotriva inegalităților regionale, aceasta a permis partidelor religioase să preia controlul asupra problemelor sociale în rândul claselor muncitoare religioase”, a declarat Sylvaine Bulle, profesoară de sociologie la universitatea EHESS din Paris.
Deși informațiile apărute despre Netanyahu ar fi putut să-i slăbească într-o anumită măsură poziția, acesta beneficiază în continuare de o bază electorală loială.
„În viziunea lui Netanyahu, poporul evreu trece de la o catastrofă la alta, iar el întruchipează un căpitan capabil să conducă nava prin furtună”, a declarat Rouger. „7 octombrie a confirmat această perspectivă, făcând din forță singurul răspuns acceptabil. Acest discurs este foarte bine consolidat în Israel și a fost interiorizat de populație.”
„Trauma provocată de 7 octombrie nu a slăbit baza tradițională de susținere a lui Netanyahu, ci a consolidat-o”, a adăugat prof. Bulle.
Cu toate acestea, cele mai recente sondaje îl indică pe Eisenkot ușor în fața lui Netanyahu în perspectiva alegerilor din octombrie, cu 54 de mandate în Knesset, față de 49 pentru coaliția actualului premier.
„Chiar și în rândul israelienilor care se opun lui Netanyahu, recunosc că este corupt și că stilul său de conducere este haotic, criticile internaționale se lovesc mereu de un zid. Atunci când Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele său, pentru crime comise în Fâșia Gaza, argumentul antisemitismului a trecut înaintea tuturor celorlalte”, a remarcat Rouger.
„Israelienii au încredere doar în presa israeliană”, a spus el. „Restul, inclusiv cei care relatează, de exemplu, despre distrugerea Gazei, sunt practic invizibili.”