Nicușor Dan a afirmat într-o conferință de presă, susținută la finalul reuniunii NATO că „în declarația Summit-ului s-a reafirmat că Rusia este principala amenințare la adresa Alianței și prin asta se înțelege, implicit, importanța flancului estic. S-a menționat în declarația Summit-ului sprijinul pentru Ucraina, ceea ce este important pentru apărarea Europei, deci a României”.
Nicușor Dan a precizat că, în intervenția sa din cadrul summitului, a reconfirmat sprijinul României pentru Ucraina și a prezentat două teme considerate prioritare pentru securitatea regională: consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova și rolul strategic al Mării Negre.
„Am ridicat două puncte importante pentru noi, față de flancul estic. Unul este Moldova și solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie la capacitățile de apărare ale Moldovei (…) și, bineînțeles, importanța Mării Negre, nu doar din perspectivă militară, ci din perspectivă energetică”, a declarat președintele.
Potrivit acestuia, Marea Neagră are o importanță strategică atât pentru securitatea militară a regiunii, cât și pentru infrastructura energetică europeană. România și Turcia urmează să producă gaze naturale în această zonă, iar Marea Neagră reprezintă și o rută de acces pentru energia provenită din regiunea caspică către Europa.
„Pe de o parte, în Marea Neagră urmează să producem și noi și Turcia gaz, pe de altă parte este poarta de intrare în Europa a energiei din zona caspică și prin asta e importanța Mării Negre”, a explicat Nicușor Dan.
Președintele a mai anunțat că, în cadrul summitului, România, Turcia și Bulgaria au semnat un acord prin care este extinsă operațiunea de deminare destinată infrastructurii critice.
Nicușor Dan a vorbit și despre angajamentele asumate de statele NATO privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. El a amintit că, la summitul NATO de la Haga, Statele Unite au solicitat o repartizare mai echilibrată a efortului financiar între Washington și statele europene.
„Atunci, a fost un angajament 3,5 plus 1,5% din produsul intern brut, până în 2025, cheltuielile fiecăruia din statele NATO pentru apărare, și a fost un moment, acum, la un an, în care să vedem cum suntem fiecare. Și răspunsul este că statele europene au luat în serios promisiunea pe care au făcut-o în urmă”, a spus președintele.
În cazul României, cheltuielile pentru apărare se ridică în acest an la aproximativ 2,5% din PIB, la care se adaugă 1,2% din PIB pentru alte componente asociate apărării, potrivit declarațiilor președintelui.
Nicușor Dan a subliniat că un element important îl reprezintă ponderea fondurilor destinate modernizării armatei. Din bugetul de 2,5% din PIB alocat apărării, aproximativ 40% sunt destinați înzestrării propriu-zise și achiziției de echipamente noi.
„A fost o discuție despre cum facem ca acești bani să se transforme cât mai repede în echipamente, și aici sunt niște inițiative noi”, a afirmat șeful statului.
Printre proiectele de interes pentru România se află inițiativa „Drone Edge”, la care Bucureștiul s-a alăturat, precum și o nouă bancă pentru apărare, care urmează să aibă sediul în România.
„Pe noi ne interesează foarte tare această «Drone Edge» la care ne-am alăturat. O altă inițiativă la care ne-am alăturat este această bancă pentru apărare care va avea un sediu în România”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a precizat că discuțiile din cadrul summitului au vizat și modalitățile prin care procedurile pot fi flexibilizate astfel încât echipamentele militare comandate de statele membre să ajungă într-un timp cât mai scurt la beneficiari.
Summitul NATO de la Ankara a avut loc într-un context marcat de continuarea războiului din Ucraina și de preocupările aliaților privind consolidarea apărării pe flancul estic al Alianței.
Citește mai mult: Nicușor Dan: România va aloca 3,7% din PIB pentru apărare și se alătură proiectului NATO pentru achiziții comune de drone