CFR Marfă, una dintre companiile aflată pe lista celor 17 întocmită de Guvern, se confruntă cu grave dificultăți financiare. În 2024, pierderile au depășit 328 de milioane de lei, în creștere cu 97 de milioane de lei față de 2023, ceea ce evidențiază un deficit imens, acumulat într-un singur an.
Oana Gheorghiu, vicepremier, despre lichidarea CFR Marfă: „Lichidarea e un proces de durată, astfel încât statul să recupereze cât mai mulți bani sau să piardă cât mai puțini. Dar trebuie să începem lucrurile cât mai sănătos, să nu ne grăbim.”
Cealaltă companie feroviară, CFR Călători, are pierderi de 432 de milioane de lei. Șefii acestei companii și-au dublat salariile recent, profitând de un artificiu legal. Astfel, s-a ajuns la salarii chiar și de 32.000 de lei pe lună net, adică peste 6.000 de euro.
La fel este și cazul Tarom. În vară, membrii consiliului de administrație ai companiei Tarom și-au dublat remunerațiile până la peste 24.000 de lei lunar, adică aproape 5.000 de euro, deși compania avea pierderi de 3,7 miliarde de lei la jumătatea lui 2025. Iar în 15 ani, pierderile Tarom au depășit 600 de milioane de euro.
Oana Gheorghiu a povestit în platoul Euronews România că cei de la Tarom „au făcut într-un an profit, dar artificial, pentru că nu a fost din activitatea de bază. Aici trebuie să intervină autoritatea, Ministerul Transporturilor și Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Cred că nu s-a aplicat legea așa cum trebuie.”
Toți cei cinci membri din boardul Tarom au sau au avut legături politice, iar unii dintre ai au probleme cu legea: Anca Boagiu (fost ministru al Transporturilor în Guvernul Boc), Iuliana Burcă (fost consilier local PNL la sectorul 1), Monica Săsărman (secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, PSD), Daniel Ioan Idolu (fost director al Aeroportului Internațional Timișoara, trimis în judecată pentru abuz în serviciu), Mirel Alexandru Marcu (inginer constructor, fost membru CA la Nuclearelectrica, ar fi împrumutat PSD cu 100.000 de euro).
„Nu apartenența politică sau neapartenența este cea care contează, ci profesionalismul, a mai spus vicepremierul, în emisiunea Euronews România. În cazul companiei Tarom, va fi un raport, o analiză foarte amănunțită a indicatorilor financiari, non-financiari, operaționali. Ne vom uita, din punct de vedere strategic și lucrul acesta îl va face AMEPIP. Pe site-ul lor vedem deja analizele acestea, dar sunt la nivelul anului 2024, inclusiv partea de consiliu de administrație.”
„Dacă aceste consilii de administrație nu-și fac treaba, nu-și îndeplinesc indicatorii, atunci AMEPIP are unelte cu care să sancționeze. Mai întâi, amenzi pentru consiliul de administrație, apoi chiar demiterea consiliului de administrație.
Din acest moment, AMEPIP va trebui să-și facă treaba și să aplice legea întocmai.”
„Nu spun că lucrurile se vor întâmpla peste noapte și că vedem Taromul zbârnâind peste o lună. Să nu luăm decizii heirupiste, să nu încercăm reforme populiste ca să arătăm oamenilor că rezolvăm tot într-o lună. Trebuie să punem la punct un mecanism care să fie testat. De aceea, ne-am propus un proiect-pilot, am zis zece companii, iar ministerele au propus 17 și am zis ok.”
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/12/oana-ghe.jpg)
„Ca să ai o companie de succes listată la bursă, îți trebuie niște ani, trebuie să-i creezi un istoric, să o aduci pe linia de plutire, să o faci interesantă. Altfel, pierzi bani. Nu poți să listezi o companie pe pierdere, trebuie să o pui pe picioare. Ne trebuie timp. Ar trebui să vedem rezultate până pe 31 august, cu cel puțin trei companii restructurate, pentru că ăsta este un jalon în PNRR.”
Oana Gheorghiu a subliniat că AMEPIP are rolul principal în acest proces de reformare, mai ales că acum are conducere nouă, numită după criteriile Comisiei Europene. Acest organism va controla foarte strict toate companiile de stat, iar lipsa de performanță va fi drastic sancționată.
Oana Gheorghiu, vicepremier: „Ce am observat este că avem o legislație bună, care a fost validată de OCDE, de Comisia Euroneană, avem angajamente în PNRR, deci avem cumva instrumentele cu care să facem treaba bine, dar până acum nu au fost implementate legile și nu au fost respectate.