Pentagonul pregăteşte cel puţin patru opţiuni pentru viitorul trupelor americane din Europa, până la 6 noiembrie

Evaluarea, lansată de administraţia Trump în iunie şi programată să fie finalizată în decembrie, analizează viitorul prezenţei militare americane în Europa, unde Statele Unite au aproximativ 80.000 de militari.

Procesul îi îngrijorează pe aliaţii europeni, care se tem că analiza ar putea conduce la reduceri semnificative ale efectivelor americane şi la o redistribuire a resurselor militare către alte regiuni.

Documentul Pentagonului, intitulat „Terms of Reference”, descrie etapele evaluării şi criteriile care vor sta la baza deciziilor privind trupele şi infrastructura militară americană din Europa. Documentul nu se limitează la numărul de militari, ci analizează şi condiţiile în care SUA îşi pot exercita drepturile de acces, staţionare şi survol în ţările aliate NATO, precum şi infrastructura din domeniile: spaţial, cibernetic şi de informaţii, care susţine operaţiunile şi proiecţia globală de forţă a SUA.

Un moment important al procesului este programat până la 18 septembrie, când comandantul militar american de rangul cel mai înalt din Europa urmează să participe la o reuniune de evaluare cu Elbridge Colby, subsecretarul american al apărării pentru politici. Potrivit documentului, întâlnirea va contribui la stabilirea opţiunilor care vor fi dezvoltate ulterior pentru Hegseth.

Colby urma să discute joi, la Bruxelles, cu ambasadorii statelor membre NATO despre evaluarea americană.

Liderii europeni încearcă să transmită Washingtonului că aliaţii sunt dispuşi să îşi asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea Europei, într-un moment în care viitorul prezenţei militare americane pe continent este reevaluat.

Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Reuters că elaborarea unui spectru larg de variante face parte dintr-un proces serios de evaluare, care trebuie să permită compararea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor niveluri şi configuraţii de forţe.

Administraţia Trump a transmis în mod repetat că doreşte ca aliaţii europeni să îşi asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare, ceea ce ar permite SUA să îşi concentreze mai multe resurse asupra altor priorităţi strategice.

În acest context, evaluarea Pentagonului este urmărită cu atenţie în capitalele europene, unde există temeri că reducerea prezenţei americane ar putea afecta capacitatea NATO de descurajare şi reacţie.

Preşedintele Donald Trump a criticat în ultimele luni anumite state europene membre NATO pentru ceea ce consideră a fi un nivel insuficient de sprijin acordat Statelor Unite, inclusiv în contextul conflictului cu Iranul.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut preocupările exprimate de Trump, dar a susţinut că majoritatea aliaţilor europeni au oferit sprijin Statelor Unite.

Potrivit documentului, Pentagonul va evalua şi dacă statele NATO au perspective credibile de a-şi respecta angajamentele privind cheltuielile pentru apărare şi dacă sunt pregătite să compenseze eventualele reduceri ale prezenţei militare americane.

Washingtonul a transmis aliaţilor un chestionar privind o serie de elemente care pot influenţa viitoarea dispunere a forţelor americane

Întrebările vizează cheltuielile de apărare, strategia militară, achiziţiile, cooperarea în industria de apărare şi sprijinul acordat priorităţilor de politică externă ale SUA.

Un capitol important al evaluării îl reprezintă drepturile de „access, basing and overflight” (ABO), respectiv accesul forţelor americane, utilizarea bazelor şi infrastructurii militare şi dreptul de survol. Pentagonul verifică inclusiv dacă aliaţii impun restricţii acestor drepturi şi dacă sunt dispuşi să le reducă sau să le elimine.

Chestionarul american analizează, de asemenea, poziţia aliaţilor faţă de cooperarea transatlantică în industria de apărare şi eventualele reglementări sau măsuri care ar putea limita această cooperare.

Evaluarea sugerează astfel că viitorul prezenţei militare americane în Europa nu va fi stabilit exclusiv în funcţie de numărul de militari, ci şi în funcţie de infrastructură, acces operaţional, capacităţi strategice şi contribuţia fiecărui aliat.

Pentru statele europene, miza este cu atât mai mare cu cât procesul are loc într-un moment în care NATO încearcă să îşi consolideze capacităţile convenţionale şi să crească responsabilitatea financiară şi militară a aliaţilor europeni.

Oficialii europeni rămân sceptici cu privire la rezultatul evaluării făcute de americani

Unii diplomaţi se tem că decizia Washingtonului privind reducerea prezenţei militare ar putea fi deja conturată, iar consultările din cadrul procesului ar avea un rol limitat. Pentagonul susţine însă că analiza este menită să compare în mod concret mai multe variante de dispunere şi niveluri ale forţelor înaintea unei decizii.

Cele cel puţin patru seturi de opţiuni pregătite pentru Hegseth până la 6 noiembrie vor reprezenta, astfel, un punct de referinţă înaintea finalizării evaluării în decembrie.

În funcţie de varianta aleasă, rezultatul ar putea modifica nu doar efectivele americane din Europa, ci şi modul în care Statele Unite folosesc bazele, infrastructura şi capacităţile de sprijin oferite de aliaţii NATO.

Citește și: Congresmenii republicani: Ne opunem ferm deciziei Pentagonului de a reduce prezența trupelor americane în România