Peste 28 de milioane de carduri erau active în România la final de 2025, potrivit datelor BNR

Din total, 24,68 milioane de carduri aveau funcție de numerar, nivel în urcare cu 5,06% comparativ cu iunie 2025.

În ceea ce privește infrastructura de plată, la 31 decembrie 2025 numărul de ATM-uri furnizate de furnizorii de servicii de plată rezidenți era de 11.136 unități, în creștere cu 1.108 față de iunie 2025.

Rețeaua de terminale POS a ajuns la 729.408 unități, în urcare cu 161.396 în aceeași perioadă de raportare, în timp ce numărul punctelor EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) s-a situat la 685.731, în creștere cu 120.300 față de iunie 2025.

Plățile în numerar, reflectate prin retragerile de la ATM-uri, au continuat să crească în termeni nominali, însă într-un ritm mai lent decât plățile electronice, ceea ce a condus la o diminuare constantă a ponderii cash-ului în totalul tranzacțiilor.

Numerarul rămâne însă relevant în special în comunitățile mici, preponderent rurale, unde infrastructura financiară este mai puțin dezvoltată, arată datele transmise de Banca Națională a României (BNR).

În aceste zone, cash-ul susține participarea la activitatea economică și funcționează ca un instrument de incluziune financiară la nivel local.

Structura actuală a utilizării mijloacelor de plată este influențată de gradul de acces la servicii bancare, diferențele urban–rural și nivelul de digitalizare al economiei.

În mediul rural, dependența de numerar rămâne mai ridicată inclusiv din considerente practice, în lipsa unor alternative digitale larg răspândite.

În același timp, numerarul continuă să fie perceput de o parte a populației drept un instrument care oferă control direct asupra resurselor și un grad mai ridicat de siguranță în gestionarea bugetului personal.

Evoluția comportamentului de plată a fost accelerată în ultimii ani de efectele pandemiei și de investițiile în infrastructură tehnologică și servicii digitale.

Tendința de migrare către plăți electronice se consolidează, pe fondul extinderii acceptării acestora și al schimbării obiceiurilor de consum.

Citește și: BNR decide dobânda-cheie într-un moment critic pentru economie