Potențialul nou președinte Bolsonaro ar putea să îndepărteze Brazilia de Europa și să o apropie mai mult de Trump

Alegerile din Brazilia au loc în contextul în care Bruxellesul încearcă să aprofundeze relațiile cu țările partenere, ca răspuns la valul exporturilor chineze și la politica protecționistă a președintelui american Donald Trump. Brazilia, o țară cu 213 milioane de locuitori, bogată în minerale critice și cea mai mare economie a Mercosur este esențială pentru acest demers.

Bruxellesul a petrecut ani de zile să reconstruiască relațiile cu Brasília. Alegerile din această țară, care se anunță extrem de strânse, ar putea răsturna ecuația.

Uniunea Europeană a profitat de plecarea fostului președinte Jair Bolsonaro pentru a-și reconstrui relațiile cu Brazilia și, în cele din urmă, pentru a încheia un acord comercial îndelung așteptat cu blocul sud-american Mercosur. Fiul său cel mare, Flávio, care candidează la prezidențiale ar putea să pună în pericol această apropiere de blocul comunitar.

La Bruxelles există temerea că o președinție a lui Flávio Bolsonaro ar face acordul comercial dintre UE și Mercosur și mai controversat din punct de vedere politic în Europa, apropiind în același timp Brasília de Washington, unde Trump s-a prezentat drept un aliat ferm al familiei Bolsonaro.

„Există un sentiment clar că, dacă Bolsonaro câștigă, Brazilia se va apropia de Statele Unite”, a declarat Welber Barral, secretar pentru comerț exterior al Braziliei în timpul celui de-al doilea mandat al lui Lula, între 2007 și 2011.

Jair Bolsonaro a fost condamnat anul trecut la 27 de ani de închisoare, după ce Curtea Supremă a Braziliei l-a găsit vinovat că a condus o tentativă de lovitură de stat menită să anuleze înfrângerea sa în alegerile din 2022.

Cazul a reprezentat o sursă de tensiuni între SUA și Brazilia, Trump invocând „persecuția motivată politic” a lui Bolsonaro senior atunci când a impus un tarif vamal de 40% asupra produselor braziliene.

Pentru UE, perspectiva unei continuări a acestui scenariu readuce în atenție și amintiri incomode legate de disputele anterioare privind defrișările din Amazon și politica climatică a UE, precum și relația dificilă dintre președintele francez Emmanuel Macron și Jair Bolsonaro.

„Ne putem aștepta la o agendă similară, atât pe plan intern, cât și internațional, din partea lui Flávio Bolsonaro”, a declarat Bruno Capuzzi, care a lucrat la Bruxelles pentru agenția braziliană de promovare a comerțului, ApexBrasil, iar în prezent lucrează la Insper Agro Global, un centru de cercetare din São Paulo.

După mai bine de 25 de ani de negocieri, acordul comercial dintre UE și blocul Mercosur a intrat provizoriu în vigoare în luna mai.

Aprobarea deplină este însă suspendată, după ce parlamentarii europeni au votat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a obține un aviz privind compatibilitatea acordului cu tratatele UE. Un astfel de aviz nu este așteptat înainte de vara viitoare.

„Avem nevoie ca Lula să fie reales pentru ca acordul Mercosur să fie ratificat anul viitor”, a declarat John Clarke, fost negociator comercial al Comisiei Europene și fost înalt oficial responsabil pentru agricultură.

„Dacă Bolsonaro este ales, va inversa toate măsurile de protecție a mediului. Va permite extinderea exploatării forestiere, a mineritului și a defrișărilor. Va permite oamenilor să invadeze teritoriile deținute de comunitățile indigene, măsuri pe care Lula le-a inversat”, a adăugat Clarke.

Totuși, o victorie a lui Lula nu ar garanta în niciun caz o relație lipsită de probleme cu Bruxellesul, în pofida capitalului politic pe care acesta l-a investit în finalizarea acordului UE-Mercosur în timpul actualului său al treilea mandat.

„Comisia ar fi trebuit să profite de președinția lui Lula pentru a propune Mercosurului un parteneriat sustenabil și democratic în domeniul inteligenței artificiale, al securității alimentare, al tranziției energetice și al comerțului echitabil”, a declarat eurodeputata belgiană din grupul Verzilor Saskia Bricmont, coordonatoarea grupului său pentru acordul Mercosur. „Toate acestea sunt soluții pe care SUA nu le vor oferi Braziliei și țărilor Mercosur.”

Mai multe dintre principalele state membre ale UE — printre care Franța, Italia și Polonia — vor avea alegeri anul viitor, iar politica agricolă ar putea face dificilă consolidarea și aprofundarea relației.

Oponenții acordului din aceste țări susțin că acesta expune fermierii și consumatorii europeni unor produse realizate în conformitate cu standarde mai puțin stricte decât cele aplicate în UE.

La câteva luni după intrarea în vigoare a acordului, guvernul lui Lula a declarat că a fost luat prin surprindere de noile restricții impuse de UE exporturilor braziliene, inclusiv cerințele privind antimicrobienele pentru produsele de origine animală, precum și de reducerea cotelor pentru importurile de oțel și de majorarea tarifelor pentru livrările care depășesc aceste cote.

O întâlnire între Lula și principalii lideri ai UE, Ursula von der Leyen și António Costa, desfășurată în marja summitului G7 din iunie, nu a reușit să calmeze situația.

Bruxellesul a mers mai departe cu restricțiile privind oțelul în câteva săptămâni, determinând Brazilia să reacționeze atât public, cât și în discuțiile private. Brasilia a transmis, de asemenea, o scrisoare Comisiei Europene prin care a precizat că dorește să continue negocierile privind cotele, a declarat un oficial familiarizat cu situația, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea discuta despre acest subiect sensibil, scrie POLITICO.

Apoi, pe 3 septembrie, Brazilia nu a fost inclusă pe lista UE a țărilor care îndeplinesc noile cerințe privind antimicrobienele pentru produsele de origine animală, spre deosebire de ceilalți membri ai Mercosur, Argentina, Uruguay și Paraguay.

Probleme în agricultură

Disputa din domeniul agriculturii este sensibilă din punct de vedere politic pentru Lula.

„Cel mai important grup parlamentar din Congresul brazilian este grupul parlamentar al agricultorilor. Câștigarea sprijinului unora dintre membrii acestui grup este extrem de importantă pentru guvern”, a declarat Barral, fostul secretar pentru comerț exterior.

Lula, a adăugat el, „este criticat de exportatori din cauza restricțiilor UE. Acești oameni vor folosi orice restricție impusă de UE pentru a exercita presiuni asupra guvernului”.

La începutul acestei luni, Confederația pentru Agricultură și Zootehnie din Brazilia, care reprezintă puternicii producători din sectorul agroindustrial al țării, a cerut Ministerului de Externe să utilizeze o clauză de reechilibrare prevăzută în acordul comercial UE-Mercosur. Aceasta permite acordarea unor compensații, în cazul în care una dintre părți constată că noile măsuri de politică publică îi anulează sau îi afectează beneficiile.

Însă, într-o măsură care este probabil să fie salutată de Brasília, Comisia Europeană a publicat luni o evaluare pozitivă privind respectarea de către Brazilia a normelor UE referitoare la antimicrobiene pentru carnea de pasăre și miere. Statele membre ale UE sunt așteptate să voteze în noiembrie pentru punerea în aplicare a deciziei.

Producătorii brazilieni de carne de vită vor avea însă de așteptat mai mult. Un oficial de rang înalt al Comisiei Europene le-a declarat eurodeputaților în această săptămână că importurile de carne de vită braziliană vor fi interzise în UE pentru cel puțin încă doi ani.

Se profilează și alte tensiuni comerciale, în condițiile în care Bruxellesul intenționează să interzică importurile care conțin reziduuri de pesticide și să elimine treptat biocombustibilii pe bază de soia, pe fondul preocupărilor legate de defrișări. Brazilia este cel mai mare producător de soia din lume.

Bruxelles sau Washington?

Deși Flávio Bolsonaro s-a prezentat drept mai moderat decât tatăl său, președinția sa ar putea marca o schimbare majoră în politica externă a Braziliei. Senatorul în vârstă de 45 de ani, membru al Partidului Liberal de dreapta, a cerut mai multă flexibilitate în cadrul Mercosur și cea mai strânsă alianță posibilă cu Statele Unite.

Flávio Bolsonaro, la conferința de dreapta CPAC, la începutul acestui an: „Brazilia și America au fost făcute una pentru cealaltă”

„America are nevoie de lanțuri de aprovizionare sigure pentru materiale critice, de un partener de încredere în emisferă și de o piață uriașă pentru bunurile și serviciile americane. Iar Brazilia are nevoie de trei lucruri: ajutor în combaterea cartelurilor internaționale de droguri, investiții și tehnologie. Nu există nicio țară în lume care să ne poată ajuta mai bine în acest sens decât Statele Unite”, a adăugat el.

Întrebat dacă o victorie a lui Bolsonaro ar face mai dificilă ratificarea acordului anul viitor, Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, a declarat: „În principiu, nu, dar ar depinde cu adevărat de politica concretă”.

„Tatăl său distrugea, cu adevărat, anumite principii și nu accepta regulile fundamentale ale unui acord comercial”, a adăugat el, citat de POLITICO.

Citește și: Nicușor Dan: România susţine proiectul de liber-schimb între UE şi Mercosur